Hetel.ro
Psihologie,istorie,teatru
Prima calatorie cu trenul a bucurestenilor
May 19th
Pe la 1869, Romania intra si ea in randul natiunilor civilizate ale Europei inaugurandu-si, cu mare fast, prima linie de cale ferata ce lega Giurgiul de Bucuresti. Ea a fost construita de-a lungul drumului de pamant pe unde a fost adus in anul 1853 cazanul masinii cu abur pentru moara lui Gheorghe Assan. Trenul traversa, printre butucii de vie, mosia Cutitul de Argint compusa din 8 pogoane de vie si 8 de aratura si intra in Bucuresti, in gara Filaret, cea dintai gara a Romaniei. Trebuie insa din start facuta precizarea ca vorbim de Romania Vechiului Regat care nu cuprindea Transilvania si Dobrogea. In alte provincii ale Romaniei la acea data fusesera deja puse in functiune primele cai ferate.
Scurt istoric al construirii caii ferate Bucuresti Filaret – Giurgiu
Ideea construirii unei cai ferate care usureze transportul marfurilor de la Dunare inspre Capitala trebuie sa fi fost destul de veche. In timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, prim ministrul sau, Mihail Kogalniceanu afirma in cadrul Adunarii elective din 4 ianuarie 1865: “Oricum sesiunea aceasta nu va trece fara ca guvernul sa propuie cel putin un inceput de retea, care sa faca sa suere locomotiva si in partea aceasta a Romaniei, macar More >
Ultimul amor al lui Heliade
May 17th
Prin a doua jumatate a secolului al XIX-lea, taman dupa venirea pe tronul tinerei Romanii a lui Carol I, Bucurestiul era un oras plin de farmec, aflat in plina dezvoltare. Si ca orice capitala europeana tinea si ea sa fie in pas cu ultima moda. Lumea buna se aduna pe Podul Mogosoaiei locul in care batea inima orasului. Aici se gaseau principalele atractii si era unul din locurile de promenada favorite. Bije, droste si carete trase de cai manati la trap roiesc in ambele sensuri pe una dintre putinele artere pavate. Tot aici se gaseau si teatrele. Este vorba desigur de vechiul Teatru National dar si de un altul mai putin cunoscut, acum disparut: teatrul Bossel. Casa Bossel cum mai era cunoscuta in epoca, se gasea langa hotelul Hugues, chiar vizavi de terasa Otetelesanu unde mai tarziu s-a inaltat Palatul Telefoanelor. La Bossel se gasea intr-o vreme o sala de bal ce fusese transformata ulterior in teatru. Existau 22 de loji si 322 de staluri, adica locuri la parter.
Casa Bossel si atelierul fotografic al lui Carol Pop de Szathmary se pot vedea in acest cliseu fotografic apartinand lui Ludwig Angerer.
Teatrul romanesc era abia la inceput, ca de altfel si literatura More >
Casa Melic – cea mai veche locuinta din Bucuresti
May 4th
Te-ai astepta ca Bucurestiul atestat de pe vremea lui Vlad Tepes, dar care prezinta urme de locuire din vremuri pierdute de mult in negura timpului sa fie populat de cladiri vechi de sute ani, incarcate de istorie. Bucurestiul a avut, insa, parte de un trecut zbuciumat, presarat de incendii devastoare, cutremure, inundatii si elanul creator al lui Nicolae Ceausescu,care au pus de multe ori la pamant stradania locuitorilor.
Daca v-ati intrebat vreodata care este cea mai veche cladire locuinta care s-a pastrat pana in zilele noastre, aflati ca ea dateaza din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cam din jurul anului 1760. Se numeste Casa Melic si o puteti vedea, daca aveti drum pe strada Spatarului la numarul 22. Casa Melic, in realitate un conac boieresc in toata regula, era proprietatea unui bogat negustor armean, pe nume Hagi Chevorc Nazaretoglu. Acesta, pare-se, cumparase imobilul de la mostenitorii unui boier pamantean, de aici poate si denumirea de strada Spatarului.
Pe vremuri, zona era locuita de o importanta comunitate de armeni, in acea zona fiind mahalaua ameneasca. Tot ei ne-au lasat si biserica Armeneasca, aflata in apropierea Casei Melic, pe langa care trec zilnic o multime de bucuresteni coborand de la Universitate More >
Doua povesti cu aroma de cafea turceasca
May 4th
Cafeaua si calitatile sale au ajuns cunoscute in Europa destul de tarziu. Nimeni nu stie exact cine, cand sau cum si-ar fi dat seama mai intai de proprietatile sale.
O poveste pe care am auzit-o mai demult spunea ca povestea cafelei a inceput in ziu in care un pastor de capre a remarcat ca turma sa era extrem de sprintena si vivace dupa ce consuma fructele din arbustii de cafea. Pe la noi cafeaua a aparut abia prin secolul al XVII-lea, cand ne-au adus-o turcii ca pe o mare delicatesa, o bautura a celor rafinati si cu gusturi alese. Ca toate lucrurile noi, vezi cazul cartofului, nici cafeaua nu are parte, cel putin din partea “specialistilor” de o primire prea stralucita. In apusul Europei, cafeaua e condamnata de medicii conservatori, chiar de facultati intregi, insa, reuseste sa se impuna, totusi, devenind o adevarata moda. Tot cam in aceeasi perioada reusea sa se impuna si ceaiul. Dar sa revenim la povestile noastre…
Filigeana, asa se numea traditionala cescuta otomane de cafea.
Prima poveste cu aroma de cafea este aceea a logofatului Tautu.Ion Tautu a fost unul dintre sfetnicii cei mai apropiati ai lui Stefan cel Mare. Caligraf si gramatic la cancelaria voievodala, More >
Poreclele lui Vlad Ţepeş
Apr 30th
Sunt sigur ca toata lumea a vazut macar odata odata un film cu vampiri fiorosi ori niste desene animate in care personajul negativ poseda colti si aripi. Aproape ca nu exista bal mascat sau petrecere de Halloween fara ca cineva sa se costumeze in Dracula vampirul. Ceea ce este interesant este ca celebrul Dracula, cunoscut in intreaga lume, este inspirat de un personaj cat se poate de real: Vlad Ţepeş.
Vladislav al III-lea sau Vlad Ţepeş a fost un voievod al Ţării Romanesti in secolul al XV-lea. Era foarte viteaz si drept, nu tolera hotia, lenea si coruptia. In relatiile cu vecinii nu se temea si nu se inclina in fata nimanui. Turcilor a refuzat sa le mai plateasca tributul si a navalit in teritoriile lor de la sud de Dunare pustiind totul in cale si distrugandu-le cetatile. I se mai spunea insa si “Dracul” sau “Draculea,” intocmai cum fusese poreclit si tatal sau, pe care il chema tot Vladislav, prescurtat Vlad.
Dar de ce Dracul?
Vlad Ţepeş nu era nici mai bun nici mai rau decat alti voievozi si regi din vremea sa. Porecla nu arata nicidecum ca Vlad ar fi fost vreo fiinta malefica. Povestea spune ca tatal More >
Ultimele comentarii