Hetel.ro
Psihologie,istorie,teatru
Epoca de Aur cu bune si rele
Aug 23rd
Canalul Dunare-Marea Neagra
In ultimii 20 de ani a devenit aproape un subiect tabu sa vorbesti despre realizarile comunismului sau ale lui Nicolae Ceausescu. Toata propaganda pe care o inghitisem in anii Epocii de Aur ne-a facut sa nu mai distingem adevarul de minciuna, valoarea autentica de mediocritate, inteligenta sclipitoare de prostia solemna. Comunismul le-a bagat pe toate intr-un ceaun si ne-a servit acest mehlem vreme de 45 de ani, pana cand papilele gustative ale mintii noastre au fost cu totul amortite. In decembrie 89 cand tot sistemul s-a prabusit si eram liberi sa gandim, nu am mai stiut in ce sa credem. Dintr-o data tot ce cladise comunismul era prost. Fabricile si uzinele nu mai erau bune de nimic pentru ca lucrau in pierdere, iar tehnologiile erau depasite. Rafinariile erau o prostie pentru ca puteau procesa mult mai mult titei decat aveam noi nevoie si decat puteam extrage. Plata datoriilor externe era o idiotenie pentru ca un stat bine angrenat intre marile democratii trebuie sa ia bani cu imprumut ca sa se dezvolte. Am auzit toate astea.
Dar ce auzi daca vorbesti despre realizarile Epocii de Aur? Daca mentionezi Casa Poporului devenita intre timp Palatul Parlamentului ti se rade in More >
Contributia arabilor la dezvoltarea si raspandirea matematicii
Aug 20th
In anul 830 d.Chr. Bagdadul, adica “Orasul salvarii”, intemeiat in 762, era capitala unui vast imperiu islamic, stapanit de arabi. Orasul cu o populatie uriasa la acea vreme, circa doua milioane de locuitori, devenise si un important centru comercial. Negustori din toata lumea isi vindeau produsele in numeroasele piete de acolo. Tot la Bagdad se aflau si vastele palate si gradini ale lui Al Mamun stapanitorul imperiului arab. Acesta infiinteaza un mare centru de invatamant denumit “Casa Intelepciunii”. Aici, arabii adunasera intr-o biblioteca uriasa majoritatea cunostintelor lumii antice transpuse in manuscrise.
Numararea pe degeteOamenii de stiinta arabi au inceput prin a le traduce cu precadere pe cele din domeniul matematicii, existand credinta in randul lor ca nu poate exista stiinta fara matematica. Credinta ca matematica este baza tuturor stiintelor ii facea pe oamenii de stiinta arabi si musulmani sa includa sectiuni dedicate matematicii in orice carte care trata vreun subiect stiintific. Curand matematicienii arabi, inspirati de lucrarile vechi au inceput sa-si scrie si ei propriile tratate originale. Una dintre primele aparute in aceasta perioada se referea la numaratul pe degete. Au existat multe forme de numarare pe degete dar cea folosita de arabi provenea din Egiptul faraonic si prin secolul More >
Iesirea din depresie prin terapie de grup si psihodrama
Aug 19th
Experienta arata ca in peste 50% din cazuri, simptomele depresiei si ale anxietatii scad in compania altor persoane. Suportul celorlalti oameni este esential. El asigura starea de bine, sentimentul ca nu esti singur, senzatia de a imparti cu altcineva, impartasirea experientelor similarea si gasirea solutiilor prin prisma altor experiente.
Un studiu recent, publicat in Journal of Consulting, arata ca in comparatie cu tratamentul medicamentos, terapia de grup bazata pe constiinta, concentrata asupra prezentului, este mai putin costisitoare pentru Sistemul National de Sanatate si in anumite cazuri chiar mai eficienta, informeaza BBC. Studiul finantat de Medical Research Council in 2002, de o echipa de psihologi din Canada si universitati precum Oxford si Cambridge a fost efectuat pe un esantion de 123 de pacienti scotand la iveala faptul ca rata vindecarilor este asemanatoare in toate grupurile asupra carora s-a efectuat studiul. In sesiunile de terapie in grup, pacientii sunt invatati sa lupte impotriva tendintei de a fi depresivi.
Persoanele care sufera de episoade depresive prezinta mai ales perturbari in tratarea informatiei care dau nastere unor reactii emotionale inadecvate. Practic depresia este o perturbare in relatia persoanei cu mediul, cu ceilalti oameni, cu realitatea. Terapia de grup, prin faptul ca aduce la un loc More >
Sterilitatea feminina – posibile explicatii psihologice
Aug 17th
Una dintre problemele majore ale unui cuplu poate fi sterilitatea acestuia. Fara o cauza medicala, copilul refuza sa apara.
Procreatia este o dimensiune profund umana, dincolo de sexualitate si instinct aceasta comporta dimensiuni sociale, psihologice si inconstiente, legate de cuplu si filiatie. Suntem copii ai parintilor nostri si descendenti ai generatiilor care ne-au precedat.
Inainte de orice, copilul este imaginar. El este cel pe care orice femeie chiar si cea mai sincera in refuzul ei de a avea copii si-l doreste intr-o zi. Cele mai multe sarcini satisfac dorinta de procreere dar nu si dorinta de copil. El este copilul urmator, copilul presupus a implini totul, a satisface totul, a repara totul. Ceea ce se doreste este nu atat un copil concret cat realizarea celei mai vii dintre sperantele infantile. Copilul este real dar si imaginar. Nici macar imaginea ecografica nu permite emotii, nu are intensitatea schimbului emotional dintre mama si copilul ei viu.
In interactiunea dintre sugar si mama sa, aceasta din urma transmite prin gesturi si atitudini, ceea ce s-ar putea numi “cultura ” sa si mai ales emotiile sale. Fara sa inteleaga sensul cuvintelor, sugarul decripteaza aceste mesaje. Astfel, se stabileste o legatura intre reprezentarile inconstiente ale mamei si relatia More >
Aura Buzescu in “Vizita batranei doamne”
Aug 17th
Putina lume isi mai aminteste astazi de Aura Buzescu, poate doar actorii si cei mai in varsta. Pentru cei mai multi e doar un nume de strada. Aura Buzescu (Aura Almăjan) nascuta in 1894 la Caransebes a fost insa una dintre cele mai mari actrite si profesoare de teatru din Romania. A realizat roluri memorabile din care nu au mai ramas, din pacate, decat amintirea si cateva cronici uitate.
Aura Buzescu alaturi de Jules Cazaban
Una dintre creatiile remarcabile ale Aurei Buzescu pe scena Teatrului National din Bucuresti ramane rolul Claire Zachanassian din piesa “Vizita batranei doamne” de Friedrich Dürrenmatt
“Dealtmiteri, unele roluri ale dramaturgiei moderne nici n-ar putea fi concepute altcum si daca Aura Buzescu n-ar fi imaginat astfel personajul batranei doamne din piesa lui Durenmatt, am fi fost in situatia de a vedea o oarecare miliardara americana cu excentricitati sangeroase si nu acel simbol creat de autor”[1]. Valentin Silvestru lauda totodata acceptia, mai noua si mai profunda, a ceea ce numim indeobste pozitia critica a actorului fata de rol, atitudinea sa contemporana fata de indiferent care personaj.
Si tot despre rolul Claire Zachanassian din Vizita batranei doamne nota Silvestru: “Ironia batranei doamne fata de scumpii ei gullenezi are taisul si lucirea cutitului More >
Ultimele comentarii