1 Ce este Venus din Milo?
Venus din Milo este o statuie din marmură. E celebră, poate la fel de faimoasă ca Gioconda, ca tavanul Capelei Sixtine, ca Cina cea de taină, ca Autoportretul lui van Gogh, ca Statuia Libertății… Gata cu exemplele. Sculptura realizată cu măiestrie, respectând proporțiile, măsoară 2 metri și 3 centimetri și înfățișează o cucoană îmbrăcată sumar despre care se crede că ar reprezenta-o pe zeița Afrodita. Afrodita era zeiță iubirii, a seducției și a frumuseții în mitologia greacă. Născută din spuma mării, după spusele lui Hesiod, Afrodita, cea mai frumoasă dintre zeițe este reprezentată adesea ca o tânără cu pielea albă, părul lung și un surâs atrăgător.
2 Când și cine a descoperit-o?
Venus a fost descoperită dinr-o întâmplare în luna aprilie a anului 1820, de către un țăran grec numit Iorgos Kentrotas. Alte relatări spun că tatăl său este cel care a făcut, de fapt descoperirea. Acesta își mâna animalele la păscut printre ruinele vechiului oraș Melos (azi satul Trypti din insula Milo) când a dat peste o firidă în care zăcea, ascunsă de aproape două milenii, celebra statuie. Conform altei relatări, omul era la arat, când plugul său s-a înfundat brusc în sol. Intrigat, țăranul a săpat și a dat peste o firidă din piatră. Înăuntru a dat peste o statuie cu corpul separat în două bucăți, iar împrejur erau sfărâmături din marmură.
3 Unde se află Milo?
Milo este una dintre insulele vulcanice care formează arhipelagul Cicladelor, situat în Marea Egee, în apropiere de insula Creta. În momentul descoperirii statuii, insula Milo sau Milos, ori Melos cum mai este cunoscută, aparținea Imperiului Otoman.
4 Cine și când a sculptat-o pe Venus din Milo?
Inițial s-a crezut că este opera unuia dintre cei mai faimoși sculptori ai antichității, pe nume Praxiteles. Mai târziu, pornind de la o inscripție de pe piedestal, s-a ajuns la concluzia că este opera lui Alexandros din Antiohia. Piedestalul s-a rătăcit pe undeva, așa că trebuie să-i credem pe cuvânt pe cei care susțin această teorie. Tot acest Alexandros este creditat și cu realizarea unei sculpturi a lui Alexandru Macedon, aflată la muzeul Luvru. Sculptura datează din plină epoca elenistică, undeva între anii 130 și 100 i.Hr.
5 Venus din Milo sau Afrodita din Milo?
Grecii, evident că nu i-au spus statuii Venus din Milo, ci Αφροδίτη της Μήλου. Ce, nu știți grecește? Se citește Afroditi tis Milou, adică Afrodita din Milou. Acum, sunt sigur că știați că dacă romanii o aveau pe Venus, grecii o venerau pe Afrodita. Statuii i s-a spus, totuși, Venus deși sculptorul ei, Alexandros, habar nu avea la vremea când a realizat lucrarea cine e Venus. La vremea când fost făcută, Venus și Afrodita erau două personaje diferite. Mai târziu, abia pe timpul lui Octavian Augustus, romanii au asimilat zeitățile grecești, cu toate că mitologia greacă și cea romană sunt diferite. Ca să vedeți cum stă treaba cu Venus, ei bine, aceasta este o zeitate italică, a vegetației, a primăverii, a frumuseții, a aurorei, a justiției, protectoare a grădinii și a viței de vie. Așadar, denumirea corectă din punct de vedere științific a statuii este Afrodita.
6 Venus sau o altă zeitate grecească?
Gurile rele spun că este foarte posibil ca celebra statuie să nu o reprezinte pe Venus. Ce?! Ați citit corect. Pe insula Melos/Milo era venerată o zeiță pe nume Amfitrita. Aceasta era fiica lui Nereu, un simbol al forței naturale a mării și soția lui Poseidon, cu care are un fiu numit Triton. Apare reprezentată șezând într-o caleasca în formă de scoică la care sunt înhămăți delfini. E însoțită de nimfele marii, de Nereide. Alexandros, care era un sculptor itinerant, a fost chemat, pare-se și tocmit să realizeze o sculptură care să o înfățișeze pe patroana acelor locuri, lucru cât se poate de plauzibil. Probabil că nu vom afla niciodată cu certitudine.
7 Unde se află azi, Venus din Milo și de ce?
Astăzi, Venus din Milo poate fi admirată în forma sa originală doar la muzeul Luvru din Paris unde este expusă permanent din 1821 și admirată anual de milioane de vizitatori. Dar cum a ajuns tocmai acolo?
Vestea descoperirii unei statui antice s-a răspândit cu iuțeala fulgerului pe insulă. Dumont Durville, secretarul ambasadei Franței a intuit imediat importanța descoperirii, de cum a dat cu ochii de ea și a vrut numaidecât să o cumpere. Consulul francez în Milo, un anume Luis Brest a fost pus să negocieze. Dar din nu se știe ce cauză, negocierile s-au tărăgănat, așa că pe 23 mai când contele de Marcellus a venit cu ordinul de achiziție, semnat de ambasador era prea târziu. Pe o navă cu pavilion turcesc începuseră deja procedurile de îmbarcare ale unui transport de marmură. Doar vântul neprielnic a făcut ca nava să rămână în rada portului. Au urmat tratative cu autoritățile otomane dar degeaba. Disperat, Marcellus a încercat să se apropie de vas să se tocmească direct cu comandantul acesteia dar a fost întâmpinat cu o ploaie de gloanțe. Până la urmă, dibăcia francezului și lăcomia turcului au făcut casă bună și statuia a fost urcată la bordul vasului francez. Curând a ajuns în Franța unde a fost restaurată și expusă.
8 De ce este una dintre cele mai faimoase sculpturi?
Există o mulțime de sculpturi superbe despre care sunt sigur că nu ați auzit niciodată. Dacă nu mă credeți, puneți mâna pe orice lucrare despre istoria artei și la rubrica despre arta greco-romană o să dați peste niște sculpturi care vă vor lăsa cu gura căscată. Și atunci, cu ce e mai specială Venus din Milo? Cu nimic. Doar că pe la începutul secolului al XIX-lea, mândria francezilor încasase o puternică lovitură. După ce Napoleon Bonaparte fusese obligat să plece în exil, una dintre comorile sale, Venus de Medici, o sculptură antică jefuită de francezi s-a întors înapoi în Italia. Descoperirea noii statui și aducerea ei la Paris a fost însoțită de o puternică propagandă susținută de autorități, care i-au adus lui Venus din Milo celebritatea de care se bucură și astăzi.
9 Ce ținea Venus în mâini?
Se știe astăzi că o parte dintr-un braț și un postament al statuii existau la momentul scoaterii sale la lumină, în 1820. În mâna stângă, statuia, se zice că ar fi ținut un măr. Ce s-a ales de braț și de postament nu se prea știe. Poate că le-au rătăcit francezii, poate că le-au pierdut turcii sau poate că totul nu e decât o scorneală. Cert este că în mitologie există un episod celebru legat de Afrodita și de un măr. Dacă este însă să ne luăm după ce spun iarăși gurile rele, ei bine, atunci aflați că atunci când francezii au aflat că sculptura lor e din secolul II i.Hr și nu din secolul V i.Hr, nu le-a căzut bine. Secolul V i. Hr. este secolul clasic elen , secolul lui Pericle, când au loc cele mai grandiose realizări, când arta grecească dă lumii tot ce are mai bun. Așa că, restauratorii s-au gândit că cel mai bine ar fi să ascundă postamentul și să nu-l mai menționeze vreodată.
10 Mândria grecească pusă la încercare
Prin 2010, grecii traversează o puternică criză economică care amenință să distrugă stabilitatea Uniunii Europene. Analizîndu-le greșelile care au dus la aceste consecințe, jurnaliștii unui saptamanal german, pe nume Focus, publică o vastă anchetă pe care o ilustrează cu nimeni alta decât Venus din Milo, însă puțin photoshopata, arătând degetul mijlociu. Grecii iau foc și îi dau numaidecât în judecată. “Nemții ne-au jignit un simbol național” au afirmat un grup de avocați greci care s-au constituit în parte vătămată. Până la urmă, cei 12 jurnaliști germani incriminați, nu s-au prezentat la audieri dar nici nu au putut fi condamnați pentru semnul obscen făcut de Venus.
Bibliografie
Trad. D.N. Domus, Aventura unei capodopere, Almanah editat de revista Steaua 1984, pag. 18-19
Lazarescu George, Dictionar de mitologie, Editura Ion Creanga, 1979
de Voicu Hetel
