Buştenari – Din vremea cand Romania era “regina aurului negru”

Cine işi mai aminteşte astăzi de un loc numit Buştenari. Puţină lume a auzit măcar de existenţa lui. Acum un secol, insă, aici era un veritabil El Dorado romanesc. Extracţia de petrol din satul Buştenari a fost prima din România şi una dintre primele din lume.

Prin anii ’30, la Buştenari  exista una dintre cele mai mari schele petroliere din ţară.  Putea rivaliza fără probleme cu sora ei mai mare de la Moreni aflată tot în judeţul Prahova. Zăcămintele de la Buştenari se detaşau însă faţă de marea majoritate a exploatărilor petrolifere prin câteva calităţi excepţionale. Ţiţeiul extras de aici era în perioada interbelică cel mai scump din lume, fiind de cea mai bună calitate. Pe cuprinsul schelei de la Buştenari se găseau cele mai multe forări: peste 10.000 de puţuri.

Sonda numărul 32 “Steaua Română” realizează în 1928 cea ai mare erupţie de ţiţei cunoscută în lume. Echivalentul a 600 de vagoane de petrol au ţâşnit în 24 de ore.

Dacă la vremea aceea petrolul era extras pretutindeni cu mijloace moderne, prin utilizarea motoarelor electrice sau cu benzină, la Buştenari se mai foloseau mijloace arhaice. Existau o mulţime de puţuri la care forarea se făcea manual, de către muncitori coborâţi, care săpau în adâncuri până dădeau de zăcământul căutat. La aceste forări lucrau şi cei mai tineri muncitori: copiii localnicilor folosiţi la tragerea hârdaielor şi la mânarea cailor de la hecne.

Hecna cu cal la Buştenari

Bineînţeles că marile bogaţii ale României nu au scăpat atenţiei marilor puteri europene şi nu numai. Largi capitaluri engleze, franceze, britanice, olandeze sau americane au intrat în ţară pentru a exploata zăcămintele de pe Valea Prahovei.

La Buştenari o primă companie, “Société des Petroles de Buştenari” funcţionează din 1902 până în 1907 când fuzionează cu o alta, “Telega Oil” pentru a forma, “Concordia” companie cu capital belgian.

În timpul celui de-al doilea război mondial petrolul românesc va alimenta în mare măsură panzerele germane în drumul lor spre inima Uniunii Sovietice. După război, sub masca ajutorului frăţesc ruşii ne vor obliga să formăm întreprinderi mixte româno-sovietice cu participaţii egale. Aşa a apărut Sovrompetrolul, la care România a adus resursele şi mâna de lucru, iar sovieticii utilajele găsite la faţă locului şi “confiscate” de la ocupantul german, asta în condiţiile în care zona fusese curăţată de armata română. Prin intermediul sovromurilor şi în contul datoriilor de război, România a fost jefuită sistematic de petrolul din zona Văii Prahovei, resursele fiindu-i depletate. Zeci de mii de vagoane de petrol părăseau România la preţuri derizorii pentru a reface economia sovietică. În anii 50, ţiţeiul românesc devenise o amintire.

Buştenari – imagine din arhiva personală

Astăzi, sondele de la Buştenari mai au doar o prezenţă simbolică.

de Voicu Hetel