Oamenii au cautat si cauta mereu o forma de catharsis, definit de greci ca o traire purificatoare, eliberare de pasiuni, indepartare a pacatelor. Frumosul, inteligenta, poezia, muzica, ne aduc aminte ca suntem mai mult decat niste biete fiinte muritoare. Din aceasta nevoie s-a nascut si ideea de vedeta, oameni care prin simpla lor aparitie, pot schimba ceva subtil in mersul monoton si chinuit al vietii de zi cu zi. Vedeta adevarata ne arata ca a fi om inseamna si a fi intelept si a privi realitatea dintr-un unghi complet diferit. A vedea personal o vedeta este un moment magic in care faci parte tu insuti, ca simplu muritor, dintr-o realitate inaltatoare. De-a lungul vremii, vedete adevarate au fost regii, poetii, cantaretii, filosofii, actorii, pictorii, oameni care transgresau normele trairii si gandirii cotidiene, care isi permiteau si chiar reuseau sa fie “altfel”.
Uneori, catharsisul nu poate fi dat de realitatea imediata, care este mult prea cunoscuta si previzibila si deci supusa criticii. Si atunci eliberarea purificatoare este cautata in religiile si filosofiile mistice, fascinante, putin cunoscute ale indepartatului Orient.
Putini stiu ca in România anilor 20, a sosit intr-o gara, intampinat ca o vedeta, Rabindranath Tagore, o adevarata vedeta a acelor ani….
Rabindranath Tagore (1861-1941)
Rabindranath Tagore s-a nascut la 6 mai 1861 la Calcutta intr-o familie de brahmani (preoti indieni) A fost unul dintre marii ganditori si poeti ai Indiei. A scris peste 3000 de poezii aparute in 50 de volume. Notorietatea internationala a dobandit-o insa in anul 1913 cand a primit Premiul Nobel pentru Literatura pentru ciclul de poeme “Gitanjali” (“Prinosul liric”). Devenea primul reprezentant al orientului, onorat in acest fel.
In toamna anului 1926, Tagore intreprinde o calatorie prin marile centre culturale europene si tine o serie de prelegeri. La 65 de ani, filosoful indian era un ambasador al pacii, bunatatii si intelegerii intre oameni. Dupa ce a conferentiat in Italia, Franta, Anglia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Cehoslovacia, Iugoslavia si Bulgaria, Tagore a raspuns invitatiei regelui Ferdinand venind si in Romania. De la Rusciuc a trecut Dunarea la Giurgiu, cu vas de pasageri romanesc. Este insotit de fiul sau, care poarta acelasi nume, Rathindranath Tagore, sotia acestuia, fiica lor adoptiva si de fizicianul P.C. Moholanobis, precum si de sotia lui, scriitoarea Rani Mahalanobis.
Tagore viziteaza si Budapesta in acelasi an 1926. Este cazat la hotelul Gellert si beneficiaza ca si la Bucuresti de foarte multa atentie
Calatoria spre Bucuresti si-o continua cu trenul. Pe masura ce vestea sosirii sale se raspandeste, oamenii se inghesuie tot mai mult sa-l vada. Pana in Capitala e intampinat in fiecare gara de o multime de lume, iar compartimentul sau e luat cu asalt de presa si de ceilalti calatori. Autoritatile se trezesc si ele din apatie si in gara din Comana organizeaza ad-hoc un comitet de primire, format din reprezentanti ai ministerului culturii si ai externelor..
La Gara de Nord il asteapta o mare multime de oameni, fiind ovationat la aparitie ca o adevarata vedeta. Este greu de imaginat astazi, cum un scriitor strain ar putea fi intampinat cu un asa de mare entuziasm. Oaspetii sunt cazati apoi la hotelul Athene Palace.
Tagore si Nirmal Kumari "Rani" Mahalanobis la Gara de Nord. Presa a titrat, in mod eronat ca era fiica lui Tagore. Aceasta greseala o intalnim in majoritatea articolelor consacrate vizitei marelui filosof indian.
In dupa-amiaza aceleiasi zile, la ora 17, sustine si prima sa conferinta, poetul declarand cu aceasta ocazie ca scopul vizitei este una de studii, tarile orientului european atragandu-l mai mult. Aici constata Tagore exista “mai multa intelegere decat in Occident pentru felul nostru de a cugeta si a simti. Europa dinainte si de dupa razboi i-a facut aceeasi impresie: “toti europenii umbla inarmati si chiar cand sunt dornici de pace, cauta pacea pe cai ratacite”. “Cand se ivesc nemultumiri – a spus Tagore – ucideti intai pe solii pacii, in loc sa ucideti radacina raului: ideile care atata. Nu impotriva oamenilor, ci impotriva ideilor trebuie sa luptati”[1]
Tagore s-a aratat fermecat de poporul roman, de limba si de portul popular.
“Despre literatura dumneavoastra am auzit inainte de a va cunoaste si am apreciat-o. Cand am venit in Romania am tinut, intre altele, sa vad jocurile si costumele dumneavoastra […] Aveti o limba destinata pentru ritm si poezie. Cinstiti-va poetii; ei infatiseaza sufletul bun al poporului”. Tagore a putut sa vada costumele si sa afle despre traditiile romanesti de la dr. Narsingh Mulgund, stabilit în România iar fiicele doctorului i-au aratat lui Tagore dansul popular românesc.
Foate interesant a fost mesajul sau despre Europa, aproape profetic. “Europa are preponderenta asupra Asiei, dar numai sub raport material. Civilizatia voastra v-a facut sa acumulati nenumarate forte materiale. Ati neglijat insa fortele spirituale, puterea ideilor. Vad aici o sursa de noi dezastre. Dovada marele razboi, in care europenii au aparut ca niste copii care au avut la indemana formidabile forte de distrugere si pe care, se intelege, le-au intrebuintat ca niste copii”[2]
In seara zilei de duminica, 21 noiembrie in saloanele restaurantului Athene Palace Sindicatul ziaristilor si Societatea Scriitorilor ofera un banchet in cinstea oaspetelui. Printre personalitatile intalnite de Tagore s-au numarat scriitorii C. Mille, Victor Eftimiu, Duiliu Zamfirescu, Ion Pillat, Ion Marin Sadoveanu, Pastorel Teodoreanu, Otilia Cazimir s.a. Dintre oameni politici mentionam pe dr. Nicolae Lupu, Virgil Madgearu si Vasile Goldis.
Aparitia lui Tagore pe strazile Bucurestiului
În dimineata zilei de 22 noiembrie, Tagore a tinut o conferinta la vechiul Teatru National aflat pe Calea Victoriei langa Palatul Telefoanelor (pe atunci inexistent). Sala e arhiplina, fostii suverani ai Greciei si regina Iugoslaviei asteaptau cu nerabdare “aparitia batranului maiestuos cu plete si barba alba, inalt, fin, cu aspect sacerdotal – numai linie si armonie pe chip”[3]. O multime de bucuresteni s-au adunat in Piata Teatrului si pe Calea Victoriei. “Poetul imbracat in negru reuseste sa-si vrajesca auditoriul intr-o engleza curgatoare. Tagore marturisea ca n-a venit sa cuvanteze ca filosof, ci ca poet iubitor de omenire in eterna ei tendinta spre perfectiune.
Un ziarist avea sa denumeasca intalnirea lui Tagore cu sutele de studenti, profesori si scriitori din Sala Teatrului National drept “o sarbatoare a sufletului”
Dupa intalnirea de la National, Tagore impreuna cu insotitorii sai a fost condus la Palatul Regal unde fusese invitat de rege sa pranzeasca impreuna. De notat ca la acea data, Regina Maria se afla intr-o vizita in SUA.
De la Bucuresti a plecat cu trenul spre Constanta de unde a luat un vapor cu destinatia Constantinopol.
S-a întors în tara natala trecand prin Turcia, Grecia si Egipt.
Presa din India, dupa spusele ministrului indian pentru afaceri culturale, R. M. Hajarnavia, a consemnat si ea favorabil vizita marelui ganditor in tara noastra.
Bibliografie
Dimineata, an XXII, Nr. 7179, 21 noiembrie 1926, pag 3
“Oaspeti de seama ai Romaniei” in Almanahul 1989 Romania literara. Aventura cunoasterii. pag 88
Viata Literara, an I, Nr. 30, 3 decembrie 1926, pag. 1-2
Stefania Dinu Ciubotaru, “Vizita poetului indian Rabindranath Tagore in Romania (noiembrie 1926) in Istorie si civilizatie, An III Nr. 16, ianuarie 2011, pag. 58-62
Claudia Cleja-Girbea ” Rabindranath Tagore la Bucuresti” in Bucuresti Materiale de istorie si muzeografie 6, editat de Muzeul de istorie a Municipiului Bucuresti, pag 333-337
Cristian Popisteanu “Umanistul Rabindranath Tagore printre bucuresteni” in Magazin istoric, Anul I, Nr.1, aprilie 1967, pag. 80-81
de Voicu Hetel
