Mituri si istorii cu fructe si legume (IV)

O funie de usturoi...

Allium sativum in latina sau usturoiul, s-a bucurat intotdeauna de o reputatie biemeritata. Cand a fost descoperit de gastronomie ramane un mister ca si originea sa, care dupa unii ar fi undeva in Asia Centrala.

Din istoria romantata a usturoiului

Descifrarea unor tablite cu scriere cuneiforma ne-a adus si cele mai vechi informatii legate de usturoi care dateaza de mai bine de 4500 de ani. In text se vorbeste de un rege al Babilonului care ar fi comandat usturoi pentru bucataria proprie si i-ar fi cerut scribului ca evenimentul sa fie consemnat.

Textele egiptene vorbesc despre faptul ca la inaltarea piramidei lui Keops, faraonul ar fi cheltuit 1600 de talanti de argint pentru a le putea asigura lucratorilor o rezerva serioasa de usturoi. Mitologia egipteana facuse din usturoi, din pricina mirosului sau, un zeu care potrivit credintei lor, se opunea sarpelui.

Grecii antici ca mai toate popoarele din bazinul Mediteranei foloseau usturoiul dar, se spune ca aveau oroare de mirosul acestuia. Asa se face ca, in timpul sarbatorilor Tesmoforiilor sau Sciroforiilor, femeile mancau usturoi pentru a alunga barbatii si a-si pastra castitatea. Atletii erau convinsi de efectele sale miraculoase si il consumau in timpul Olimpiadelor.

Romanii nu se fereau nici ei de usturoi. Legionarii romani il consumau cu regularitate devenind un simbol al vietii militare. Mirosul usturoiului nu era insa la fel de apreciat. La Roma, pe dealul Palatin, in templul Cybelei[1], mancatorii de usturoi nu aveau voie sa intre. Un adversar al odoarelor degajate de usturoi pare sa fi fost si poetul latin, Horatiu. Intr-una dintre epodele sale, acesta se dezlantuie aruncand teribile ocari la adresa condimentului.

Mai tarziu, la 1332 este mentionat regele Alfonso al XI-lea al Castiliei care infiinteaza un ordin cavaleresc[2]. Cavalerii nu aveau dreptul sa consume ceapa, praz sau usturoi timp de o luna sub pedeapsa de a fi exclusi din ordin.

Usturoiul si vampirii

Legendele cele mai populare legate de usturoi sunt acelea care includ invariabil si prezenta unui vampir insetat de sange. Potrivit acestora vampirul, dupa caz Dracula, se fereste de lumina puternica, de usturoi, de simbolurile crestine etc. Fara a intra prea mult in istoriapovestilor cu vampiri, merita mentionat faptul ca acesta prezinta in general simptomele unui ins atins de turbare. In evul mediu, un om muscat de un animal salbatic era condamnat la pieire in absenta oricarui vaccin antirabic. Inainte de aceasta insa, omul devenea intolerant la lumina naturala si soare, era vizibil deranjat de mirosurile puternice cum este acela degajat de usturoi si musca pe oricine ii iesea in cale, in tocmai precum vampirii. Imaginea vampirului nu este decat o imbinare a acestor simtome cu cea a enigmaticului liliac care se lipeste noaptea de animale si le suge sangele.

In Statele Unite, unde datorita productiilor hollywoodiene, povestile cu vampiri au avut intotdeauna un mare succes, usturoiul ajunge relativ tarziu, datorita emigratiei europenilor.

Usturoiul – traditii si superstitii

Masca mortuara a lui Tutankhamon

Inca din antichitate, usturoiului i s-au gasit numeroase valente si intrebuintari mai mult sau mai putin bizare. Sigur ca era preparat in primul rand ca hrana, avand rolul unui condiment insa, in unele cazuri, se preparau diverse amestecuri pe baza de uleiuri, grasimi si usturoi cu care oamenii isi ungeau corpul. Poate ca motivul era unul medical sau poate se considera ca persoana careia i se aplica tratamentul era ferita de forte malefice. In alte cazuri usturoiul se purta la gat sau la picior sub forma unor coliere din catei. In unele morminte antice, usturoiul apare alaturi de defunct pentru a-l insoti in lumea de dincolo. Exemplul cel mai elocvent il constituie prezenta in mormantul lui Tutankamon a sase capatani de usturoi menite sa-i confere faraonului vigoare.

Usturoiul, in Balcani, avea si rolul de protector impotriva spiritelor rele, traditie pagana ce a supravietuit si in crestinism, legaturile de usturoi fiind atarnate de peretii casei ori deasupra patului. In multe zone ale lumii persista inca ideea ca usturoiul fereste de deochi, in acest scop folosindu-se manunchiuri de usturoi legate cu sfoara rosie. In Grecia simplul fapt de a pronunta numele de “usturoi”, te scapa de ghinioane.

In zilele noastre se mai pastreaza traditia ca ciobanii sa-si frece mainile cu usturoi sfintit, inainte de a mulge oile din credinta ca in felul acesta, turma o sa fie ferita de muscatura sarpelui.

Usturoiul in medicina traditionala

Plinius cel Batran in “Istoria naturala”, consemneaza nu mai putin de 61 de leacuri pe baza de usturoi. Potrivit lui era bun impotriva muscaturilor serpilor, hemoroizi, astm, convulsii, artrite, guturai si cate altele.

In India secolului al V-lea, vracii administrau usturoi pentru imbunatatirea vocii si a intelectului. In Persia medievala se credea ca usturoiul ajuta la circulatia sangelui, lucru probat de stiinta moderna care a demonstrat ca poate ajuta la dilatarea vaselor de sange.

Medicina chineza folosea usturoiul in chip de sedativ, in timp ce italienii credeau ca este un leac bun pentru holera. In evul mediu era folosit ca remediu si contra ciumei. In Franta a persistat multa vreme obiceiul de a lise da un catel de usturoi nou-nascutilor in credinta ca vor creste astfel vigurosi. Stiinta moderna e insa de parere ca usturoiul nu trebuie sa apara in meniul sugarilor sau al mamelor care alapteaza oricate efecte benefice se presupune ca ar avea.

Bibliografie

Jean Chevalier, Alain Gheerbrant “Dictionar de simboluri”, Editura Artemis, Bucuresti, 1995, vol.3, pg.421

V. O. “Glorie meritata – din viata romantata a usturoiului” in Almanah Scanteia 1989, pg. 280-282

Aurelia si Henrieta Sachelarie “Arta si stiinta in bucatarie”, Institutul de arte grafice “Luceafarul” S.A., Bucuresti, 1921, pg.387-388

de Voicu Hetel

Articole asemanatoare

Mituri si si istorii cu fructe si legume (I)

Mituri si si istorii cu fructe si legume (II)

Mituri si si istorii cu fructe si legume (III)


[1] La Roma Cybela, zeitate de origine frigiana era cunoscuta sub numele de Magna Mater.

[2] Ordinul militar se numea Equites Bindae sau Cavalerii Bandei, iar denumirea de banda facea referire la jartiera rosie, care pornea de pe umarul drept, de-a curmezisul pieptului pana in dreptul mainii stangi.

Related Post