La Picasso a venit în vizită un confrate. Acesta se plânse de dificultățile pe care le întâmpina în vânzarea tablourilor sale.
-Dracu’ știe, zise el, pictez în fiecare zi câte un tablou, dar ca să-l vând aștept și un an.
-De ce nu încerci altfel, dragul meu, zise Picasso. Lucrează la un tablou vreme de un an și te asigur că o să-l vinzi într-o zi.
***
Pe când călătorea , odată cu trenul, lui Picasso i se făcu foame. Se îndreptă spre vagonul restaurant, însă odată ajuns realiză că nu-și gasește ochelarii ca să poată citi meniul. Cum un ospătar tocmai trecea pe lângă el, pictorul se gândi să-i ceară ajutorul ca să-i citească lista de bucate. Omul îl privi însă plin de compătimire și îi zise:
-Domnule, nici eu nu știu să citesc.
***
Era anul 1940. Germanii ocupă Parisul în care locuia și Picasso. Fiind faimos, se întâmplă adesea să fie vizitat de naziști. Aceștia erau curioși să îi vadă atelierul și operele. La plecare, pictorul le dăruia o reproducere a celebrei sale lucrări care înfățișa distrugerea orașului spaniol Guernica de către Luftwaffe spunînd doar: “Souvenir”.
-E opera dumneavoastră? a întrebat într-o zi unul dintre vizitatorii nepoftiți.
-Oh, nu! E opera dumneavoastră, replică artistul.
***
Un prieten l-a luat la rost pe Picasso:
-Am auzit că vrei să te recasatoresti. Se poate? Ai 60 de ani și cea cu care te însori are 20. Nu te gândești că peste 20 de ani, tu o să ai 80 și ea 40?
-M-am gândit foarte bine. Atunci o să-mi iau altă nevasta…
***
Un amic vizită studioul lui Picasso și îl găși pe acesta privind fix și vădit nemulțumit o lucrare de-a sa la care tocmai lucra.
-E o capodopera, zise acesta, sperând să-l scoată din starea meditativă.
-Nu, nasul e total nereușit. Oferă o perspectiva greșită întregii lucrări, zise Picasso.
-Atunci, de ce nu modifici nasul?
-Imposibil, replică Picasso. Nu pot să-l găsesc.