La sfarsitul anului 1944, razboiul intrase insa intr-o noua faza. Dupa o serie de succese nipone, in primele luni, americanii preluasera initiativa castigand o serie de batalii care neutralizasera, practic fortele navale japoneze. La fel ca si in Europa, unde Germania pierduse initiativa, dar cauta cu disperare o arma secreta cu care sa intoarca sortii in favoarea sa, Japonia a cautat, la randul ei, sa schimbe cursul evenimentelor.
Kamikaze – Vantul Divin
Cea mai cunoscuta arma neconventionala utilizata de japonezi ramane, fara indoiala, Kamikaze sau Vantul Divin, un atac sinucigas al pilotilor militari asupra flotei Aliatilor.
In 25 octombrie 1944, japonezii au aruncat pentru prima data in lupta pilotii kamikaze. Pilotii unii dintre ei voluntari, altii, mai mult constransi, isi prabuseau intentionat avioanele incarcate pana la refuz cu torpile pe puntile vaselor Aliate, reusind de mule ori sa le scufunde. Se spera ca atacurile sinucigase vor demoraliza fortele americane si-i vor determina pe comandanti sa renunte la apropierea implacabila de inima imperiului. “Ideea unor masini sinucigase incoltise in Japonia chiar inainte de razboi. Nu era deci rodul propagande moderne. Pentru toti japonezii castei samurailor, precum si pentru un mare numar de japonezi plebei, nici un sfarsit nu putea fi mai dorit decat moartea de bunavoie intru slujirea patriei. Gloria pamanteasca si accesul la raiul stramosilor intruchipau rasplata imediata. Cand situatia Japoniei se dovedi grea, comandamentul japonez se vazu nevoit sa recurga la exploatarea rationala a acestui simtamant.” [1] Chiar daca in plan militar efectele nu au fost spectaculoase, stirile despre noua tactica japoneza au fost ascunse publicului american pana in aprilie 1945, pentru a nu creea panica. In ziua de 12 aprilie 1945, stirea care ar fi trebuit sa fie poate cea mai spectaculoasa a razboiului a fost cu totul umbrita de aceea a decesului presedintelui american Franklin Delano Roosvelt in varsta de 63 de ani.
Sigur ca scopul declarat al acestei actiuni disperate fusese acela ca fiecare avion sa duca dupa el pe fundul oceanului o nava.
Operatiunea Fu-Go
Tot din capitolul armelor fanteziste, dar de data asta mai putin eficiente, face parte si folosirea aerostatelor facute din hartie si incarcate cu bombe incendiare. Acestea ar fi trebuit sa loveasca America, dupa ce in prealabil ar fi traversat oceanul Pacific. Datorita faptului ca zburau cu viteze cuprinse intre 200 si 300 km/h, la altitudini intre 9.000 si 10.000 de metri, baloanele umflate cu hidrogen nu puteau fi nici reperate nici interceptate de americani. Mai mult de 9.000 de astfel de aerostate au fost lansate conform revistei franceze Historia, care in numarul din ianuarie 2002 descrie pe larg dedesubturile “operatiunii Fu-Go”.
Provocand haos in Statele Unite si Canada prin incendierea padurilor si a recoltelor, atacurile urmareau blocheze pe continent cat mai multe forte terestre si escadrile aeriene. Ancheta efectuata de autoritatile americane si canadiene, pornind de la ramasitele unor baloane, a scos la iveala faptul locul de lansare al acestora se afla in nordul Japoniei, la Otsu, prefectura ibarki, Ichinomirya, prefectura Chiba si
Nakoso, prefectura Fukushims.
A fost primul si singurul atac direct asupra teritoriului american intreprins de niponi. Evident ca am tinut cont si de atacul surpriza asupra bazei aero-navale de la Pearl Harbor, insa, cel putin din punct de vedere tehnic, arhipelagul Hawaii, anexat din 1898, nu facea inca parte din Statele Unite. Acest lucru nu s-a intamplat decat in 1959, cand a devenit cel de-al 50-lea stat american. Este un alt episod al celui de-al doilea razboi mondial asupra caruia autoritatile americane nu au facut lumina decat in 1985, cand au permis istoricilor accesul la unele arhive secrete. Conform acestora singurele victime inregistrate au fost o femeie si cinci copii, dupa ce au declansat accidental dispozitivul unei bombe nipone, pe 5 mai 1945 in statul Oregon. Efectele acestor atacuri, cu totul neobisnuite, puteau fi mult mai semnificative daca autoritatile nu ar fi interzis mediei sa difuzeze orice informatie legate de acestea. Comandamentul japonez, neavind nici un fel de informatii legate succesul noii arme a renuntat la folosirea ei concluzionind eronat ca este ineficace. A doua faza a operatiunii Fu-Go prevedea folosirea, in locul bombelor incendiare a armelor bacteriologice: bacili de ciuma si anthrax. E usor de presupus panica produsa in randul populatiei civile daca acest lucru s-ar fi petrecut. La o prima vedere, ‘jucaria” inventata de japonezi nu a produs cine stie ce pierderi. Ceea ce este insa sigur este ca americanii au dislocat destule resurse destinate in principal efortului de razboi pentru a preintampina efectele provocate de baloane. Neavand semnale referitoare la succesul operatiunii Fu-Go, lansarea lor a fost stopata.
de Voicu Hetel
[1] Georges Blond, Supravietuitorul din Pacific, Editura Militara, Bucuresti, 1976, p.309
