Expresia de “burtă verde” intalnita in literatura romaneasca interbelica se refera la acei negustori bucuresteni sau munteni, rupti total de ritmul vietii cotidiene, cufundati intr-o trandavie specifica portilor orientului si cu un orizont cultural limitat. Tudor Musatescu scrie o piesa de teatru intitulata chiar “Burtă-Verde” in care face haz de moravurile acestor targoveti. Expresia, depreciativa de “burtă verde” o intalnim si in mult mai cunoscutul roman al lui Cezar Petrescu: “Calea Victoriei”. “Eu am crezut ca-i un imbogatit de razboi, un burtăverde”.
De unde vine expresia “burtă-verde”?
Dupa cate s-ar parea vechii negustori ai Bucurestiului pe care ii intalneai pe strazile Lipscani, Gabroveni, Covaci etc si care de cele mai multe ori nu erau “romani verzi” nu se imbracau dupa moda apuseana. Acestia purtau fie un sort fie un brau de culoare verde si cum pe multi, traiul bun ii facea sa aiba o burta pe masura, asa s-a nascut si expresia. Burtă verde era, asadar la origine, un negustor mai pantecos incins cu brau verde.
de Voicu Hetel