Cetati si biserici fortificate sasesti din Transilvania

Biserica fortificata din Cisnadioara

Biserica din Cisnadioara a fost ridicata pe un deal pietros din Muntii Cibinului la o altitudine de 650 de metri si dateaza de la sfarsitul secolului al XII- lea, inceputul secolului al XIII-lea. Anul inceperii lucrarilor de constructie este considerat 1192, iar o moneda gasita cu ocazia unor sapaturi la fata locului data din 1172. Biserica poarta numele de Sfantul Mihai care s-a transmis si asezarii intemeiata la poale de locuitorii de origine renana: Michelsberg (Cisnadioara). Ansamblul este alcatuit din mica bazilica [1] compusa din nava [2] si colatralele cu doua travei, patratul corului [3] si trei apside [4] catre vest.

Ceea ce o face foarte interesanta pentru pasionatii de istorie este pastrarea intacta a stilului romanic al constructiei initiale. Este sobra, fara ornamente, parand aproape rudimentara si intunecoasa din exterior. Inconjurata de ziduri de piatra cu creneluri si un turn de poarta catre sud precum si de doua turnuri in est si vest, Biserica din Cisnadioara putea lesne servi drept avanpost al unei linii de aparare muntoase.

Fondatorul schitului din Cisnadioara este maestrul Gocelinus, cistercianul originar din abatia Pontigny si capelan al regelui Andrei al II lea. Acesta a ales acel loc inalt pentru a creea un sanctuar si un loc de pelerinaj dedicat Sfantului Mihai dupa exemplul altor locuri de rugaciune din occidentul medieval. Printr-un act de donatie din 1223 care constituie, de altfel, si prima atestare documentara a Cisnadioarei (Michelsberg), bazilica era donata manastirii cisterciene de la Carta.

Asemanatoare lacasului de cult de la Cisnadioara sunt sanctuarele de la Muntele Saint Michel din Normandia sau Sutri dedicat Sfantului Mihai situat la 50 de kilometri de Roma.

Numele de Sfantul Mihail, in acest context nu pare sa fie intamplator. Cultul Sfantului Mihai “cantaritorul sufletelor” apare in secolul al VIII-lea dupa autorizarea sa de catre Conciliul de la Roma din 745. El se raspandeste in secolele X-XII incarnand modelul cavalerului lui Dumnezeu, al aparatorului crestinatatii, celebrat ca pazitor al paradisului si ca mijlocitor pentru oameni in fata Judecatii de apoi. Unul dintre cei mai mari istorici medievisti, Jacques Le Goff arata ca in secolul al XIII ca locurile unde ar fi aparut Sfantul Mihai, au fost de asemenea mari centre de atractie, caci Sfantul Mihai era arhanghelul locurilor inaltate si simboliza elanul spre Cer.

Bibliografie

Trei itinerarii turistice pentru cunoasterea cetatilor bisericesti sasesti din zona Sibiu-Sighisoara; Tipar Honterus Sibiu

Eugene van Itterbeek; Doua biserici sibiene. Naufragiile unui crestinism uitat?; Editura Hora, Sibiu 2007