Măsurarea timpului s-a realizat în forme diferite la popoarele Orientului Antic sau la cele din Europa. Sistemul de numaratoare a anilor pornind de la o data mai importanta poarta denumirea de era. La multe popoare numaratoarea anilor incepea de la data presupusei creari a universului, pornind de la vechi date religioase.
Erele universale
Acestea sunt asa numitele ere universale. Istoria consemneaza aproximativ 100 de astfel de sisteme de datare. Era alexandrina socotea crearea lumii la 5500 I.C., Era evreiasca alesese anul 3371 I.C. ca fiind inceputul. Era bizantina folosita in datarea documentelor medievale romanesti incepea la data de 1 septembrie anul 5509 I.C. Era bizantina mai apare si sub alte denumiri: era constantinopolitana, era ecleziastica sau era de la facerea lumii. Anul din era de la facerea lumii apare in documente sub denumirea de valeat( adica va + leat – in anul).
Erele social politice
La alte popoare numaratoarea anilor este legata de diverse evenimente social politice. Era fondarii Romei sau Ab urbe condita se situa in jurul anilor 754-753 I.C. Grecii foloseau Era jocurilor olimpice sau era olimpiadelor. Numaratoarea incepea din anul 776 I.C., jocurile se tineau din patru in patru ani, iar anii se numarau in cadrul olimpiadelor.
Erele religioase
Erele religioase incepeau numaratoarea anilor pornind de la un eveniment religios.. Hegira reprezinta data fugii lui Mahomed de la Mecca la Medina si era vineri 16 iulie 622. Odata cu acest eveniment incepe intreaga cronologie musulmana.
25 decembrie 754 sau 753 I.C. este nu numai data la care s-a nascut Cristos dar si inceputul Erei crestine. Era crestina incepe sa se impuna in documente in jurul anului 1000. Cel care a propus Anno Domini (anul nasterii lui Cristos) ca punct de pornire al numerotarii anilor a fost un calugar dobrogean din Tomis, Dionisie Exiguus sau Dionisie cel Mic. El a calculat anul nasterii Domnului cu o oarecare aproximare.
Calendarul
Din dorinta de a masura timpul cat mai exact anticii au intocmit primele calendare bazandu-se in principal pe studierea miscarii astrelor pe bolta cereasca. Cu 4000 de ani inainte de Hristos, egiptenii care ajunsesera buni cunoscatori ai astronomiei au intocmit unul dintre cele mai vechi calendare. Anul egiptean era calculat cu o foarte mare precizie si masura, exact ca in zilele noastre, 365 de zile. Cu ajutorul calendarului, anticii cunosteau data exacta a unor sarbatori religioase, puteau estima perioada de revarsare a Nilului si zilele in care puteau incepe semanatul. In calendarul egiptean, Anul Nou era in mijlocul verii. Pentru ca in mitologia egipteana, Soarele reprezentat de zeul Ra, juca un rol esential, ziua de 19 iulie, cand soarele intra in conjunctie cu Sirius, cea mai stralucitoare stea de pe cer, era considerata hotar intre ani.
de Voicu Hetel
