Între cele două războaie mondiale femeile au jucat un rol important în societatea românească. Au fost deschizătoare de drumuri în multe domenii în care accesul lor era restricționat, au excelat în artă și literatură, au avut influență în sfera politicului și au luptat pentru emanciparea femeii.
Femeile aviator
Aviatia era un domeniu rezervat in exclusivitate barbatilor, cam peste tot in lume prezenta feminina fiind, mai degraba, o curiozitate. Cu toate acestea Romania facea exceptie la acest capitol, numarul femeilor cu brevet de pilot fiind extrem de ridicat comparativ cu alte tari.
Marina Stirbei si principele Constantin Bibescu Basarab Brancoveanu
Marina Stirbei
Marina Stirbei s-a nascut la 19 martie 1912, la Viena, si era inrudita cu familia Baleanu si nepoata printului Barbu Stirbei. Dupa mai multe refuzuri a fost acceptata la Scoala de Turism Aerian infiintata de Mircea Cantacuzino pe care o absolveste in 1932 Dupa ce URSS a invadat Finlanda, Marina Stirbey face o deplasare in “Tara celor o mie de lacuri” unde este profund impresionata de femeile finlandeze organizate in cadrul Societatii Aviatice a Femeilor din Finlanda “LOTTASVART”. Se pare ca inspirata si de acest model, ea se va ocupa de infiintarea aviatiei sanitare, in anul 1939, denumita si “Escadrila Alba”. După inceperea operatiunilor impotriva sovieticilor, Marina Stirbey a intretinut un sanatoriu in conacul familiei de la Darmanesti, destinat refacerii aviatorilor raniti pe front. In 1942 se casatoreste cu principele Constantin Basarab Bibescu Brancoveanu, pilot si el. Cununia e oficiata la Biserica Domnita Balasa, iar felicitarile, masa si dansul la resedinta Martei Bibescu (care se inrudea cu amandoi) din Mogosoaia. In ani comunismului este deposedata de avere si obligata sa se efugieze intr-o garsoniera pe Popa Tatu, unde se afla o perioada cu domiciliul fortat. Va reusi sa emigreze in urma interventiilor sotului si ale statului englez. Marina Stirbei a fost singura femeie pilot de razboi in timpul celui de-al doilea razboi mondial
Elena Caragiani si brevetul sau de pilot
Elena Caragiani Stoenescu
A fost in anul 1913 prima aviatoare din Romania si una dintre primele zece din lume. A terminat scoala de pilotaj la Bucuresti sub indrumarea capitanului C-tin Fotescu, dar fiind impiedicata sa obtina calificarea in tara, a fost nevoita sa mearga la Paris unde obtine la 22 ianuarie 1914 brevetul de pilot nr.1591 eliberat de Federatia Aeronautica Internationala. Va efectua numeroase zboruri pe continentul american, iar in Mexic va indeplini functia de corespondent de razboi pentru presa franceza. Revenita in Romania in cursul primului razboi mondial i se refuza autorizatia de pilot de razboi, devenind sora de caritate la spitalul de campanie din Bucuresti si apoi in casa parinteasca din Tecuci unde organizeaza un punct sanitar.
Smaranda Braescu
Smaranda Brăescu
Este prima parasutista din Romania. In 1928 cand cere permisiunea autoritatilor romane sa se antreneze pentru salturi cu parasuta, in lume existau doar patru tari care se puteau mandri cu femei parasutiste: Franta, Elvetia, Cehoslovacia si URSS. Refuzata in Romania, Smaranda obtine brevetul in Germania.
A ramas celebra in istoria aeronauticii pentru o serie de recorduri mondiale doborate. La 2 octombrie 1931 intr-un zbor cu locotenentul Papana, Smaranda Braescu sare langa Slobozia de la 6.000 de metri, batand recordul mondial feminin de parasutism. Un an mai tarziu, e cand se afla in SUA unde isi obtine brevetul de pilot, Smaranda Braescu sare in California de la inaltimea de 22.733 de picioare stabilind un nou record mondial absolut. Precedentul record fusese de 21.171 de picioare si ii apartinuse unui ofiter american. La sarbatorirea ei in Statele Unite, parasutista a venit inesmantata intr-o ie cu inflorituri populare romanesti, lucrata de bunica ei.
Irina Burnaia
Irina Burnaia
A fost una dintre cele mai stralucite aviatoare ale Romaniei. Obtine brevetul la Bucuresti la 27 octombrie 1933. La 3 ianuarie 1935 a plecat impreuna cu pilotul instructor Petre Ivanovici intr-un lung raid spre Capetown. Aproape de Cairo avionul a suferit un accident. Si-au continuat drumul ajungand pana la sud de lacul Victoria, dupa ce traversasera mai mult de jumatate din Africa. La inapoiere, pe 24 martie 1935 avionul lor, de fabricatie romaneasca, I.A.R. totalizase 16.000 de km de zbor. Ivanovici care era militar a primit rasplata 20 de zile de carcera si o mutare disciplinara la Iasi pentru ca a depasit permisia cu 45 de zile, a survolat regiuni nepermise si nu avea parasute la bord. Irina Burnaia nu a patit nimic, insa ea a denuntat opiniei publice abuzul autoritatilor in cartea autobiografica “Aripile mele” aparut la Bucuresti in 1937.
Mariana Drăgescu
Mariana Drăgescu una dintre persoanele de mare notorietate ale aviaţiei româneşti, dar şi ale vieţii mondene, era prietena foarte buna cu Marina Stirbey alaturi de care si-a alinat suferinta in primii ani ai comunismului, Cu ajutorul ei si-a cumparat un avion, Messerschmitt M35, dotat cu un motor cu şapte cilindri în stea şi care prindea vreo 235 km la oră. Aparatul o bijuterie tehnică pentru epoca respectivă, a fost confiscat de autoritatile comuniste. Alaturi de Nadia Russo-Bossie si Stela Huţan-Palade a facut parte din Escadrila Alba celebra unitate de aviatie a Crucii Rosii romane care in timpul celui de-al doilea razboi mondial evacua ranitii din teatrele de operatiuni.
La sfarsitul anilor 30, Romania se putea mandri cu 17 femei posesoare ale brevetului de pilotaj, lucru extraordinar pentru acele timpuri daca tinem cont de mentalitatile existente in societate, dar si de costurile uriase pe care le presupuneau antrenamentele si obtinerea brevetului.
Femei în domenii “rezervate” barbatilor
Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973)
Elisa Leonida Zamfirescu, sora inginerului Dimitrie Leonida a fost, se pare, prima femeie inginer, nu numai din Romania, dar si din lume.
Respinsă, din cauza prejudecăţilor, de conducerea Şcolii de Poduri şi Şosele din Bucureşti (vechea denumire a Institutului Politehnic), s-a înscris, începând cu 1909, la Academia Regală Tehnică din Berlin, Charlottemburg, pe care a absolvit-o în 1912, devenind prima femeie inginer din Europa. Timp de 42 de ani a condus laboratoarele Institului Geologic din Romania.
Maria Teohari - prima femeie astronom din Romania
Maria Teohari
S-a nascut la Giurgiu pe 22 aprilie 1885. Vorbea curet engleza, franceza si germana, desena, picta si canta cu maiestrie la pian. Totodata, stia sa brodeze, se pricepea la croitorie, scria si facea traduceri: Maria Teohari reusea sa aiba talent innascut in toate acestea. Marea sa pasiune era insa matematica. Asa se face ca va urma cursurile Facultatii de Stiinte din Bucuresti, pentru ca apoi sa se specializeze in Franta, in domeniul astronomiei. Va alege fizica solara studiind acest domeniu la Paris si la Nisa. Va lasa 44 de desene deosebit de amanuntite, pe foaie de calc, prezentand activitatea solara. Din pacate, in acea perioada lipsa unor mijloace adecvate de protectie a vederii in studierea activitatii soarelui, se vor repercuta negativa asupra sanatatii Mariei Teohari. Ea va trebui sa renunte la cariera de astronom si sa se dedice profesiei de dascal. Merita mentionata lucrarea ei “Observatiuni de pete solare din anii 1909-1911, obtinute la Observatorul Astronomic si Meteorologic din Bucuresti” aparuta in 1916 precum si contributia sa la dezvoltarea invatamantului prin publicarea a numeroase manuale de matematica si astronomie.
Sarmiza Bilcescu-Alimănisteanu
Sarmiza Bilcescu-Alimănisteanu este prima femeie doctor in drept din lume.
S-a nascut la 25 aprilie 1867, astudiat la Paris devenind prima femeie acceptata la cursurile Facultatii de drept. In 1890 isi ia doctoratul devenind astfel prima femeie doctor in drept din lume. Decanul Facultatii de drept din Paris care se opusese initial admiterii ei declara dupa examenul final: Succesul domnisoarei Sarmiza Bilcescu la facultatea noastra, a onorat Franta si scoala de drept din Paris si a improspatat vechea afectiune ce ne leaga de Romania”. Sarmiza Bilcescu revine in Romania pentru a practica avocatura si se inscrie la baroul Ilfov. Se loveste insa de opozitia celor care pretindeau ca spre a fi avocat, o femeie trebuie sa aiba mai intai autorizatie maritala. A fost admisa in cele din urma dar nu a practicat avocatura niciodata.
Olga Tulbure-Secara
Olga Secara, nascuta Olga Tulbure ramasese de putina vreme vaduva, atunci cand s-a hotarat sa urmeze cursurile Scolii nationale de medicina. La doar 24 de ani, in anul 1880, tanara moldoveanca devenea prima studenta la medicina din Romania. Se remarca imediat ca o eleva eminenta si obtine chiar un ajutor lunar in valoare de 200 de lei pentru continuarea studiilor. Este stiut ca in acea perioada, numarul studentilor dar si al celor care reuseau sa-si incheie studiile era extrem de redus. Se pare ca pe Olga Secara boala a doborat-o obligand-o sa-si intrerupa cursurile. Prima noastra studenta nu avea sa fie asadar si prima noastra absolventa, aceasta onoarei revenindu-i Herminei Walch Kaminski care obtine diploma in 1890. Trei ani mai tarziu, in 1893, Olga Tulbure-Secara termina facultatea de medicina. Va profesa ca medic la Institutul surorilor de caritate din Bucuresti si la pitalul de copii din Techirghiol. In timpul carierei si Olga Secara, a avut de infruntat piedici si prejudecati. Se pare ca motivul pentru care nu a fost admisa la concursul pentru postul de profesoara la clinica infantila de la Universitatea Bucuresti a fost acela ca in cazul in care va castiga postul, ea nu va avea dreptul, fiind femeie, sa voteze pentru alegerea senatului universitar. In ultima parte a vietii, Olga Tulbure-Secara, a lucrat in Franta si Statele Unite, la Los Angeles. Moare in mai 1927 si potrivit dorintei ei, cenusa trupului i-a fost aruncata dintr-un avion deasupra Bucurestiului.
Ella Negruzzi
Ella Negruzzi, nepoata scriitorului Costache Negruzzi, a absolvit Facultăţii de Drept la Iaşi.
In aprilie 1913 izbucnesc proteste vehemente la baroul din Iasi, din partea barbatilor la aflarea vestii ca o femeie le-ar putea deveni colega. Curtea de apel a fost asaltata cu cereri de infirmare a titlului de avocat al Ellei Negruzzi.
I s-a permis cu greu, dupa sase ani de procese, sa profeseze avocatura devenind, astfel prima femeie avocat din Romania. A profesat in Baroul Covurlui – Galaţi şi din 1919, în Baroul Bucureşti.
S-a remarcat în perioada interbelică ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele Asociaţiei “Emanciparea femeii”. Simpatizanta a ideilor de stanga, Ella Negruzzi s-a postat alaturi de I. Gh. Maurer, Lucretiu Patrascanu si alti 21 de avocati in apararea comunistilor din celebrul proces de la Craiova. Printre comunisti aflati in boxa erau nume grele precum Ana Pauker, S. Marcovici, Liuba Chişinevschi, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş. Ella Negruzzi este considerata prima avocata pledanta din Romania.
Elena Gonţa
Cea dintai scoala tehnica din Bucuresti apare in 1853 prin grija lui Stirbei Voda. Din 1867 functioneaza neintrerupt sub diverse titulaturi. Pana in 1920 se numeste Scoala Nationala de Poduri si Sosele, pentru a deveni pentru o perioada Scoala Politehnica.
La 3 martie 1919, Consiliul profesoral, analizând cazul Elenei Gonţa, care urmase şcoala de inginerie din Harkov, pe care nu o mai putea continua acolo, a decis “să se admită principiul ca la intrarea în şcoală, candidaţii de sex feminin să fie luaţi în considerare în acelaşi condiţiuni şi cu aceleaşi drepturi, ca şi candidaţii masculini”. In 1920, Elena Gonţa devine prima femeie inginer din Romania, absolventa a unei universitati de profil din tara noastra, dupa ce isi obtine diploma la sectia constructii.
Virginia Andreescu-Haret
Virginia Andreescu era nepoata, pictorului Ion Andreescu. A ramas orfana de la 9 ani alaturi de trei frati mai mici. A terminat liceul Mihai Viteazu si Scoala de Arhitectura din Bucuresti iar apoi in 1919, Academia de Arte Frumoase.
La 6 iulie 1919 tinerei absolvente i se inmana diploma de arhitect cu mentiunea maxima “foarte bine”. Devine astfel prima arhitecta din Romania si se pare, si din lume, activand in acest domeniu vreme de 40 de ani. S-a casatorit cu prof. ing. Spiru I Haret, fiul (nepotul dupa alte surse) celebrului ministru al Educatiei Publice.
De numele sau se leaga constructia a numeroase cladiri din Bucuresti precum: Liceul Dimitrie Cantemir (1926), Turnul de Apa de la Institutul Medical (1927), Casa Haret, Bd. Ana Ipàtescu, nr 14, Casa Radu si Elena Perianu, nr 18 Bd Kalinderu (1933-1934), Casa Constantinescu, Str. Bitolia, nr 17, (1936), Casa Panait Mazilu, Str Popa Savu nr 76, (1936), Casa Dumitru Stoica, Str. Veronica Micle, (1936-1937), Sediul Societatii “Tinerimea Românà” Bd. Schitu Màgureanu, o aripa a Liceului Sincai, Aripa administrativa a aeroportului Baneasa, Parohia Bisericii Ortodoxe Ghencea, liceele din Botosani, Barlad si Focsani. Printre alte constructii importante amintim: Teatrul-cinema din Govora, blocul cu 8 etaje din piata Rosseti, colt cu strada Hristo Botev.
Femeile in politica interbelica
Elena Vacarescu
Elena Văcărescu
Elena Vacarescu s-a nascut in anul 1864, la Bucuresti, dintr-o veche familie boiereasca. Studiaza la Paris, are o bogata activitate literara, are o influenta extraordinara asupra reginei Elisabeta, poeta Carmen Sylva care aproape o “adopta”. Fara sa fie o frumusete dar avand un farmec extraordinar il face pe Ferdinand, printul mostenitor al Coroanei sa se indragosteasca de ea si sa si-o doreasca drept sotie. Uzantele vremii nu permiteau asta si chiar daca Elena Vacarescu provenea dintr-un neam nobil, ea este fortata sa ia calea exilului la Paris. Va continua sa sustina insa cauza Romaniei desfasurand o ampla activitate politica la Liga Natiunilor. In anul 1920 Elena Vacarescu face parte din delegatia Romaniei la Societatea Natiunilor. Este singura femeie din istoria Ligii Natiunilor care a avut statut de ambasador (sau delegat permanent intre 1925-1926) In 1925 in sedinta din 25 iunie, Elena Vacarescu impreuna cu Anna de Noailles devin primele femei, membre onorifice ale Academiei Romane. Elena Vacarescu este propusa de Mihail Sadoveanu si Octavian Goga: “Socotim binevenita numirea ca membra onorifica a domnisoarei Elena Vacarescu, distinsa scriitoare care atat prin opera ei, cat si prin munca depusa in strainatate, aduce servicii tarii noastre”.
Stefania Maracineanu (1882-1944)
Stefania Maracineanu intra in galeria marilor nedreptatiti ai istoriei. A absolvit facultatea de Stiinte Fizico-Chimice din Bucuresti in 1910. In 1919 primeste o bursa de specializare la Paris unde asista la cursurile despre radioactivitate sustinute de Marie Curie. In anul 1924 ea este cea care descopera fenomenul de radioactivitate artificiala si consta in bombardarea unor molecule stabile cu neutroni sau cu particule accelerate. De rezultatele muncii ei aveau sa beneficieze, un deceniu mai tarziu, sotii Irene si Frederic Joliot-Curie, obtinand premiul Nobel. “Domnisoara Maracineanu, scria Marie Curie, a lucrat mai multi ani in laboratorul meu si recent a obtinut titlul de doctor in stiinte fizice. Apreciez in mod deosebit munca ei stiintifica”. Stefania Maracineanu are lucrari deshizatoare de drumuri in domeniul dirijarii climei, prin provocarea ploii artificiale, al previziunii cutremurelor pe baza emisiunilor de radon radioactiv in zona epicentrului in perioada care le precede, a legaturii dintre miscarile tectonice terestre si precipitatii.
Martha, prinţesă Bibescu alias Martha Bibesco
Romanciera memorialista si om politic foarte apreciata in Franta, Martha Bibescu, ca si Elena Vacarescu provenea dintr-o familie ce daduse tarii numerosi oameni politici. A fost o femeie deosebit de rafinata si inteligenta reusind sa-si faca relatii importante de-a lungul vietii pe care a stiut sa le foloseasca in folosul Romaniei. Era buna prietena cu oameni faimosi si importanti ai timpului precum Marcel Proust, Winston Churchill, Paul Claudel, Th. Roosevelt sau Charles Chaplin. Din 1955 devine membră a Academiei Regale de limbă şi literatură franceză din Bruxelles, în fotoliul pe care îl ocupase contesa Ana de Noailles o alta romanca faimoasa cu care Martha Bibescu era inrudita. In anul 1966 Academia Franceza o va rasplati cu premiul pentru intreaga activitate. Numele Marthei Bibescu este legat si de istoria automobilismului. In statutul Automobil Clubului Roman, infiintat in 1904 gasim printre membri fondatori si doua femei: Martha Bibescu si Yvone Camarasescu. Ele sunt primele detinatoare de brevete pentru conducerea automobilelor de la noi din tara.
Curiozitati interbelice feminine
Maria Rusu “Sfânta de la Herastrau”
Pe la sfarsitul anilor 30 ziarele descoperisera un nou subiect de senzatie. Bucurestiul avea si el Maglavitul sau. Prin luna septembrie a anului 1935 o tanara saraca de 18 ani pe nume Maria Rusu pretindea ca i s-a aratat Fecioara Maria de patru ori si i-a poruncit sa propavaduiasca cuvantul lui Dumnezeu printre oameni. Fata, orfana, locuia la o matusa in cartierul Herastrau, de aici si porecla data de ziaristi. Chestionata de presa, fata, proclamata de credinciosi sfanta povestea; “Aici mi s-a aratat Fecioara Maria de patru ori. A iesit din stuful de colo si mi- spus sa le vorbesc oamenilor. I-am povestit asta parintelui din sat si el m-a pus sa le vorbesc oamenilor. Le vorbesc in fiecare zi. Vin aici tot felul de oameni si unii se vindeca de boli”. Pe locul minunii, oamenii au pus o cruce, iar in jurul ei se strangeau zilnic o sumedenie de lume ca s-o asculte pe Maria Rusu povestind. Preotul participa si el oficiind o slujba si citind mii de pomelnice platite de cei din multime. Lumanarile si agheazma au mare trecere umpland multe pungi. Doar Maria Rusu a ramas aceeasi cu rochia ei rupta si cu pantofii scâlciati, asa cum se cade unei sfinte.
Cam asa trebuie sa fi fost Mita pe bicicleta
Coana Mița “Biciclista”
Destula lume a auzit in copilarie poemul licentios cu coana Mița-biciclista, dar putina lume stie ca aceasta a existat in realitate. Se numea Miţa Mihăescu, era foarte frumoasa, inteligenta si curtata de barbati. Miţa era la inceputul secolului XX cu mult “inaintea timpului ei”. Purta parul tuns scurt, baieteste si, lucru care starnea mirare si zambete, calarea bicicleta. A devenit faimoasa datorita ziaristului George Ranetti care ii facuse avansuri la care ea nu a raspuns. Drept razbunare, Ranetti a lansat pe seama ei o serie de poezioare si porecla de “Miţa Biciclista”.
Ziarul “Universul” din 22 iulie 1890, nota despre faimoasa Miţa: “O doamna Miţa Lazarescu cunoscuta de toata lumea ca fiind singura persoana de sex slab ce indrazneste sa se preumble, incolo si incoa, calare pe velociped sau biciclu, a avut de furca cu un comisar Pastia, din coloarea de galben, sectia I, care neputand reusi sa o opreasca, a dat ordin unui sergent de strada sa-i puna mana in piept, pe la orele 10 si juma, seara. Cu aceasta ocaziune dumneaei se plange ca si-a pierdut ceasornicul si ca a fost tinuta la sectie fara nici o categorie; abia dupa care i s-a spus sa plece. D-na Mița protesteaza la ziarul nostru!”
p.s.
Articolul ar trebui sa fie, cu siguranta,mult mai vast. Probabil, ca pe masura ce voi aduna mai multa informatie, el se va imbogati.
Bibliografie
Elisabeta Moraru “Din filele vremii: inaintase” in Almanah Femeia 1980 pg.36-38
Almanah Femeia 1983; Ele au fost primele p.188-189
Almanah Magazin 1983; Femei in avangrda stiintei moderne
Almanahul revistelor “Flacara” si “Rebus” 1980
Enciclopedia Universala Britannica; Editura Litera; 2010
Edmond Nicolau; I. M. Stefan; 100 de oameni de stiinta si inventatori romani; Editura Ion Creanga, 1987
Petre Craciun-Ardeleanu, Marina Stirbey femeie si pilot in Romania interbelica; revista Historia, an V nr.51, martie 2006
Magda Stavinschi, Maria Teohari, prima femeie astronom; revista “Magazin istoric”, aprilie 2011
de Voicu Hetel
