Fiecare popor sau comunitate are un set de valori acceptate si tolerate. Multe tin de vechi cutume putand fi uneori chiar promovate ca valori sociale.
Numai ca ceea ce pentru unii este ceva cat se poate de firesc, pentru alte colectivitati umane poate parea exotic sau deplasat. Asa se face ca in Japonia, codul Bushido sau o ceremonie prin care un samurai isi facea seppuku era ceva firesc chiar si in epoca moderna, cea mai buna dovada fiind fenomenul pilotilor kamikaze, in timp ce pentru lumea occidentala obiceiurile nipone erau de neinteles. In Italia serenada cantata la miez de noapte sub balconul iubitei intra in sfera normalului, in timp ce in Statele Unite aceleasi triluri te pot trimite dupa gratii pentru hartuire sexuala. In Franta, “institutia” amantului sau amantei nu constituia un tabu, in timp ce in lumea araba femeia risca si acum sa fie exclusa din comunitate sau chiar mai rau. Tot astfel Spania a ramas in mentalul colectiv pentru geloziile romantice si coridele sangeroase. Amestecul celt-ibericilor cu latinii si mai apoi cu maurii au dat nastere unui popor care le parea celor din jur “iute la manie”, gelos si posesiv. Povesti despre gelozia spaniolilor circulau si in evul mediu.
In secolul al XVII-lea moda europeana ar si societatea puritana nu le permitea doamnelor de vita nobila sa poarte rochii mai sus de glezna. Pana si a vorbi sau a mentiona, fie si in treacat despre picioarele unei doamne era considerat de neacceptat. Tot in acea perioada, moda ciorapilor se raspandise mult si femeile din inalta societate incepusera si ele sa-i poarte. Ciorapii erau insa un obiect vestimentar de natura intima pe care oricine la acea data prefera sa nu-l expuna.
Regina Spaniei nu are picioare!
Mariana de Austria
O poveste hazlie pare sa se fi petrecut in Spania lui Filip al IV-lea, ea fiind relatata de Marie Catherine Jumelle de Berneville, Comtesse d’Aulnoy in Mémoires de la Cour d’ Espagne (Memorii de la curtea Spaniei) din 1690. La 1649 Filip al IV-lea n. 8 aprilie 1605 — d. 17 septembrie 1665) ramas vaduv se casatoreste pentru a doua oara cu Mariana de Austria 1634-1696, pe atunci in varsta de 15 ani. Aflata in drum spre Madrid, viitoarea regina trece cu alaiul sau printr-un mic orasel spaniol faimos in epoca pentru manusile si ciorapii fabricati acolo. Notabilitatile orasului s-au gandit ca nu exista o modalitate mai buna de a-si omagia viitoarea suverana decat oferindu-i ceea ce ei stiau sa faca cel mai bine. Majodomul care conducea alaiul a primit cu bucurie manusile dar cand a dat cu ochii de ciorapii de matase i-a zvarlit cat colo si plin de indignare i-a mustrat pe acestia pentru indecenta comisa: Va este doar cunoscut ca regina Spaniei nu are picioare! Tanara regina care la vremea aceea abia o rupea pe spaniola si care era destul de speriata de povestile despre gelozia spaniolilor si-a imaginat ca urmeaza, ca odata maritata, sa i se scurteze picioarele. Inspaimantata a inceput sa planga si sa implore sa fie dusa inapoi in Germania. Cu greu a fost calmata si convinsa ca nimic rau nu avea sa i se intample. Despre Filip al IV-lea se spune ca niciodata in viata lui nu a ras mai cu pofta, ca atunci cand i s-au povestit toate acestea.
de Voicu Hetel