Regulamentele Organice aparusera ca o necesitate impusa de noile realitati ale epocii, de necesitatile societatii romanesti. Aplicate in conditiile ocupatiei militare, legea restrangea progresul in limita interesului marii boierimi.
Asemanari si deosebiri intre Regulamentul Organic din Muntenia si cel din Moldova
Cele doua regulamente erau extrem de asemanatoare in ceea ce priveste continutul. Ele contin cate noua articole asezate doar partial in aceeasi ordine si avind redactari diferite. De asemenea difera numarul de membri ai Adunarilor Obstesti, denumirile unor instotutii cu atributii similare si numarul de articole cuprins in cele doua Regulamente. Pentru Muntenia exista 444 de articole, in timp ce, pentru Moldova, doar 435. Forma de guvernare se poate caracteriza a fi pentru ambele tari, aceea a unui regim parlamentar aristocratic.
Epoca regulamentara debuteaza insa cu o incalcare grosolana a legiuirii recunoscuta chiar si de Imperiul Otoman prin Conventia de la Petersburg (17/29 ianuarie 1834). Rusia, din dorinta de a-si consolida pozitia in Principate, numeste cu de la sine putere domnitorii, cu toate ca acestia, potrivit legilor impuse chiar de ea, trebuiau alesi. Astfel ca, Moldova s-a trezit condusa de Mihail Sturza (preferat de turci), iar Muntenia de Alexandru Ghica (favoritul Rusiei).
Ce prevedeau Regulamentele Organice?
Separarea puterilor
Regulamentul Organic reglementa conducerea statului pe baza principiului modern al separarii puterilor. Puterea executiva era concentrata in mana domnitorului care nu putea avea mai putin de 40 de ani. El era ales, pe viata, din randul boierilor pamanteni cu o vechime de cel putin trei generatii. Printre atributiile sale se numara dreptul de a-si numi sau revoca ministi, toti functionarii publici, sa sactioneze legile adoptate, sa initieze legi. Domnitorul este seful suprem al militiei si paznic al ordinei publice. Puterea si-o exercita cu sprijinul Sfatului Administrativ Extraordinar, un adevarat guvern, compus din sase sefi de departamente: interne, externe, finante, armata, culte si justitie.
Puterea legislativa revine Adunarii Obstesti care dezbate si voteaza legile ce sunt ulterior sanctionate de domnitor. Mitropolitul era presedintele Adunarii din care mai fac parte si episcopii ortodocsi (de Ramnic, Buzau si Arges in Muntenia si de Roman si Husi pentru Moldova) In Tara Romaneasca printre cei 45 de membri (fata de numai 35 cati erau in Moldova) se afla 20 de reprezentanti ai marii boierimi, 18 reprezentanti ai fiecarui judet la care se adauga un reprezentant al Craiovei alesi de mica boierime. Adunarea Obsteasca Extraordinara compusa din 159 de membrii in Muntenia asigura reprezentare unei paturi mai largi din populatie. Convocarea ei nu avea loc, insa, decat pentru alegerea domnului.
Puterea judecatoreasca era impartita de tribunalele judetene, divanurile judecatoresti (doua in Muntenia la Bucuresti si Craiova si una in Moldova la Iasi) si Inaltul Divan sau Divanul Domnesc. Ultimul are rol de instanta suprema iar hotararile luate sunt definitive.
Alte prevederi
Cele mai multe inovatii sunt aduse in administratia oraselor Apar Sfaturile Orasenesti cu atributii stricte in plan economic, administrativ si fiscal. Se infiinteaza serviciul de pompieri, medical, farmaceutic, oficiul de stare civila s.a. Un rol important in modernizarea administratiei oraselor si a Bucurestiului in special, ii revine generalului Kiseleff. Se pun bazele urbanismului, se introduc regulamente municipale la Galati si Braila, se iau masuri de pavare, sistematizare si de iluminare a oraselor.
Sunt desfiintate numeroase dari (rusumaturile, corvezile de tot felul, furniturile si rechizitiile in natura, vamile interne s.a.) dar e introdusa o taxa fixa (capitatia pe cap de familie de 30 de lei) careia i se adauga un impozit impus mazililor (45 de lei anual). Se percep taxe pe venitul manastirilor, al ocnelor, vamilor si pecariilor. Boierimea scapa de plata darilor ca si o parte a clerului.
Pentru combaterea haosului monetar moneda turceasca e scoasa din circulatie de administratia rusa care dispune ca toate platile de la visterie sa se faca cu ducati austrieci.
Sunt infiintate scoli primare cu predare in limba romana iar la Iasi si Bucuresti se reorganizeaza invatamantul superior.
Articolul VII pune bazele formarii armatei prin organizarea militiei nationale. Aceasta mentinea ordinea interna, asigura paza granitelor, strangea impozitele s.a. Recrutarea, organizarea si instructia militiei s-au facut sub conducerea unor ofiteri rusi dupa legi si regulamente traduse din ruseste. In scurta vreme s-a format un corp de armata national ce a reusit sa stopeze raidurile de prada pornite din dreapta Dunarii. Practic Principatele obtineu o independenta sporita fata de Poarta.
Reglementarea relatiilor dintre proprietari si clacasi a insemnat mai degraba un regres in epoca feudala. Stuatia taranimii s-a inrautatit, lor atribuindu-se pamant in functie de numarul de vite. Sub imboldul cererii tot mai imperioase de cereale pentru export, boierii cauta sa restranga dreptul de folosinta al taranilor asupra pamantului. Acestia prestau zile de claca si plateau dijma pentru pamantul luat in folosinta. Nicolae Balcescu evalua numarul real al zilelor de claca la 56 pe an in Muntenia si la 84 pe an in Moldova. Rezultatul a fost pauperizarea taranimii care a dus in final la aparitia unor mari probleme sociale.
de Voicu Hetel
Comments are closed.