In perioada interbelica, in Romania a existat un puternic curent de extrema dreapta, reprezentat de cateva partide si grupari politice. Dintre acestea se remarca Liga Apararii National Crestine sau LANC condusa de profesorul A.C. Cuza, Frontul Romanesc al lui Alexandru Vaida Voevod, Partidul National Crestin al poetului Octavian Goga s.a. Cea care a avut cel mai mare impact in epoca era, fara indoiala, Garda de Fier. Ea mai este cunoscuta si sub alte denumiri: Legiunea Arhanghelului Mihail, Partidul Totul pentru Tara si Miscarea Legionara.
Intre toate aceste formatiuni exista multe puncte comune, asemanari doctrinare, liderii lor coalizandu-se sau coabitand cu diverse ocazii, cum s-a intamplat in 1938 in timpul guvernarii Goga-Cuza. Ideologia extremei drepte consta, in principal in nationalism, anticomunism, exaltarea credintei ortodoxe, cultul sefului carismatic, antidemocratismul, antisemitismul si totalitarismul.
Ideologia Miscarii Legionare – caracteristici si particularitati
Miscarea Legionara, sau Legiunea Arhanghelului Mihail, cum s-a numit la inceput, a luat fiinta in 1927 identificandu-se inca de la inceput cu personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu. Nu a avut vreo doctrina sau ideologie, Codreanu vazand, chiar un merit in lipsa unui program politic. “Legiunea are un program precis care se va publica a timpul potrivit”, se arata in “Carticica sefului de cuib”. Si tot acolo era metionat ca atat tactica, cat si programul de actiune fac parte din secretul de operatiuni.
Ideologia legionara propunea o reconsiderare a parametrilor naturii umane, o asa numita creere a “omului nou”. Prin om nou sau natiune innoita, se arata tot in “Carticica” se intelege o innoire sufleteasca, o mare revolutie sufleteasca a unui popor intreg, in el urmad sa invie toate virtutile sufletului omenesc si toate calitatile rasei noastre.
Este exaltat cultul sefului carismatic conferindu-i-se autoritate dominanta, atat lui cat si elitelor conducatoare in raport cu masele lipsite de vocatie “eroica”.
Un element des intalnit in ideologia conservatoare a secolului al XIX il constituie antisemitismul. Acesta nu este o creatie a extremei drepte, a legionarilor sau vreun element importat din ideologia fascista sau nazista. Antisemitismul este intalnit in scrierile multor intelectuali romani, intre care si Mihai Eminescu, pe cand era redactor la “Timpul”, si este legat, in principal, de patrunderea masiva a elementului si capitalului evreiesc in Principate. Mai tarziu, dupa 1918, ponderea acestora a crescut odata cu alipirea Basarabiei si Bucovinei, iar sosirea lor in numar mare, a fost perceputa de extrema dreapta ca o adevarata invazie. Multi dintre acesti nou-veniti nu au receptat niciodata Romania Mare ca pe o patrie a lor, de aici poate si usurinta cu care unii dintre ei au militat pentru cauza comunista si implicit pentru dezmembrarea Romaniei.
Ideologii Miscarii Legionare considerau ca munca nationala trebuia aparata de ofensiva capitalului evreiesc si considerau justificate revendicarile sociale muncitoresti. O consecinta a acestei pozitii adoptate de legionari a fost faptul ca fata de formatiunea lor si-au aratat interesul muncitorii intr-o proportie mult mai mare decat au facut-o pentru Partidul Comunist sau pentru vreo alta formatiune de stanga.
Legionarii au stiut sa se faca auziti si sa dobandeasca influenta in acest bazin electoral, traditional de stanga.
Ortodoxismul s-a intersectat si el cu doctrina legionara. Miscarea Legionara a folosit substanta ideologiei religioase deplasand accentul pe conceptul mortii legionare. Moartea nu semnifica distrugerea fiintei umane, ci trecerea la un nivel superior unde se cimenta relatia intre legionarii ucisi si cei vii.
In ceea ce priveste linia politica externa a Miscarii Legionare, ramane notorie declaratia lui C. Z. Codreanu din 1 decembrie 1937: “Eu sunt contra marilor democratii ale Occidentului, eu sunt contra Micii Intelegeri, eu sunt contra Intelegerii Balcanice si n-am nici un atasament pentru Societatea Natiunilor, in care nu cred. Eu sunt pentru o politica externa alaturi de Roma si Berlin. Alaturi de statele revolutiilor nationale. Impotriva bolsevismului. In 48 de ore dupa biruinta miscarii legionare, Romania va avea o alianta cu Roma si Berlinul, intrand astfel in linia misiunii sale istorice, in linia apararii crucii, a culturii si a civilizatiei crestine”.
Materiale cu continut pro legionar semnate de Cioran, Eliade si Noica
Din punct de vedere doctrinar, Miscarea Legionara a fost sprijinita de intectuali marcanti precum Nae Ionescu, Nechifor Crainic, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica. In ceea ce ii priveste pe ultimii trei, nu putem considera, insa, ca ideologia ML se identifica cu diverse articole scrise in anii 30 de acestia. Eliade, Cioran si Noica au redactat o serie de articole cu continut politic in sprijinul curentului legionar fara a face insa parte din ML. Cei trei pot fi considerati cel mult aliati ideologici ai legiunii, contributia lor politica neavand nici pe departe influenta conferintelor lui N. Ionescu, N. Crainic sau M. Manoilescu.
O maniera diferita de a intelege implicarea politica a celor trei este viciata ideologic.
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Răşinari; d. 20 iunie 1995, Paris)
In ceea ce-l priveste pe Cioran, printre articolele sale pro fasciste se numara “Revolta satuilor” din Vremea an VII, nr. 349, 5 aug. 1934, p.2. Cioran ofera interpretari personale ale lichidarii lui Ernest Rohm, pentru care gaseste o jutificare a crimei politice in numele principiilor national socialiste. In “Schimbarea la fata a Romaniei” scrisa la varsta de 24 de ani, Cioran face referiri vadit antimaghiare si antisemite, el prefigurand in paginile lucrarii un viitor utopic de factura totalitara.
In “Profilul interior al Capitanului” , conferinta radiofonica publicata si in Glasul stramosesc; Cioran exalta rolul istoric al lui C.Z. Codreanu si al Miscarii Legionare. Ca fapt divers, conferinta despre Capitan era difuzata la radio exact in ziua in care Iorga murea asasinat de echipele mortii.
Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, Bucureşti – d. 22 aprilie 1986, Chicago)
Mircea Eliade raspunde unei anchete a ziarului Buna Vestire din 17 decembrie prin articolul “De ce cred in biruinta Miscarii Legionare“. El leaga o posibila victorie e o revolutiespirituala de tip crestin.
In “Pilotii orbi” publicat in Vremea, Nr. 505, 19 Septembrie 1937, p. 3, Eliade condamna casa politica pentru evreizarea si maghiarizarea provinciilor unite cu tara, pe care o compara cu o luntre pilotata de niste carmaci orbi.
Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vităneşti, judeţul Teleorman – d. 4 decembrie 1987, Păltiniş, judeţul Sibiu)
Constantin Noica se inscrie in Miscarea Legionara printr-o telegramă trimisă de la Paris, în semn de protest fata de uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu, in noiembrie 1939.
Pe 8 august 1940 Noica a editat, la Sinaia, revista Adsum, număr unic cu continut pro legionar semnand majoritatea textelor.
In perioada septembrie-octombrie 1940, Noica devine redactor-şef al cotidianului Buna Vestire, oficios al Mişcării Legionare semnand 19 materiale.
Intr-o serie de articole, acesta glorifica sacrificiul Capitanului, omagiază pe noul ei conducător, Horia Sima. exalta jertfa legionară, cultura legionară, femeia legionară, crezul legionar etc. Dintre articolele aparute in toamna lui 1940 merita mentionat “Femeia legionara”si “Apelul Axei”
Cei trei, se vor indeparta de ideile din tinerete opera lor literara si filosofica nefiind influentata de acestea. Din pacate, randurile scrise de ei au ramas si sunt folosite fie de catre apologetii legionarismului, fie de catre cei care incearca sa-i denigreze si sa le minimalizeze ideile. Pentru mine ramane o mare enigma: ce i-a atras pe acesti oameni, de o mare finete si rafinament intelectual, catre aceasta ideologie? Poate fiindca la acea vreme luati prin comparatie cu o clasa politica corupta si murdara, legionarii pareau o alternativa viabila, o miscare manata doar de apararea valorilor nationale, a traditiilor, un suflu nou.
de Voicu Hetel
Intrebarea mea pentru tine este ce gasesti rau in ideea de legionarism? Ce rau au facut acesti oameni? Ca si-au iubit tara, da, acum asta e un lucru rau, trebuie sa uitam de tara si de neam si sa ne “modernizam”…
A-ti iubi tara este un lucru bun care nu se “demodeaza”.
A te folosi de violenta si crima sub pretextul ca iti iubesti tara este un lucru rau si acest lucru nu a fost niciodata dupa”moda”ortodoxa.Miscarea Legionara nu a avut nimic ortodox, incepand cu ipocrizia de a zice una si a face alta si terminand cu euforia razbunarii si a crimelor.
Adevaratii ortodocsi se conduc dupa principii bine definite care concorda cu poruncile dumnezeiesti : sa nu ucizi, sa nu tii minte raul, sa iubesti pe vrajmasii tai si de asemenea tin cont de cuvantul lui Dumnezeu care spune : “Sa nu va razbunati singuri, caci razbunarea este a Mea”, de asemeanea si de cuvantul: “Cine scoate sabia de sabie va muri”.
Adevaratii credinciosi ortodocsi nu se mira de ce legionarii sunt considerati fara de lege si un pericol pentru ortodoxie si pentru neam totodata, pentru ca una este sa spui ca esti ortodox si alta este sa fii cu adevarat.
Si pentru ca legionarii au dat dovada de ipocrizie, ca orice miscare politica de altfel, de ce i-am considera mai buni ca altii? Doar patru luni au stat la guvernare si au omorat 64 de oameni politici in puscarie fara niciun proces sau condamnare:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Masacrul_de_la_Jilava
In prezent se cauta reinvierea Miscarii Legionare in virtutea libertatii de gandire si expresie. Dar este ML un model de ideologie care a promovat libertatea de gandire si expresie, sau un model de dictatura si totalitarism? In care dintre cele doua categorii o putem incadra, fara a genera o situatie paradoxala si aberanta in cele din urma?!