La inceputul celui de-al doilea razboi mondial guvernele tarilor implicate invatasera din lectia primului razboi despre distrugerile imense pe care le poate cauza un bombardament aerian.
Progresele inregistrate la sfarsitul deceniului patru de aviatia de bombardament erau cunoscute de toata lumea, mai cu seama dupa Razboiul Civil din Spania si invadarea Poloniei. Specialistii estimau ca in cazul unui atac centrele urbane urmau sa fie lovite in acelasi timp sau succesiv de bombe brizante cu gaze si incendiare. La acea data capacitatea de transport a unui bombardier ajungea undeva la 3 tone de proiectile, iar greutatea unei bombe incendiare era de un kilogram. O escadrila compusa din doar 10 avioane putea arunca asupra unui oras 30.000 de bombe incendiare. Luand in calcul densitatea medie a constructiilor din orasele anilor ’40 probabilitatea ca un proiectil sa loveasca o cladire era de una la trei, in timp ce, celelalte ar fi cazut pe strazi, in piete sau parcuri. Un raid de acest fel putea produce pagube serioase oricarui oras, ducand implicit si la demoralizarea populatiei.
Necesitatea protejarii populatiei civile a facut ca in majoritatea tarilor sa fie initiate ample programe de instruire a cetatenilor pentru a preveni si limita pierderea de vieti omenesti. Presa si radioul se intreceau in a oferi sfaturi de supravietuire dar si de a populariza o serie de instructiuni cu privire la neutralizarea bombelor. In institutiile publice, precum si in intreprinderi erau organizate exercitii de evacuare, de stingere a incendiilor si de folosire a mastilor de gaze. Copiii nu au fost nici ei uitati, in aceasta perioada experimentandu-se primele aparate de protectie pentru sugari impotriva gazelor. Adultii primeau si ei masti de gaze si instructori specializati ii invatau sa le foloseasca. Principalele reguli pe care civilii trebuiau sa le respecte erau acelea de a nu-si parasi masca indiferent ca se afla acasa sau la serviciu, a de a intretine conform instructiunilor, de a o folosi in mod corespunzator, si de a nu o scoate inainte de sfarsitul alarmelor aeriene.
de Voicu Hetel