Monumentul Paliei de la Orăştie
În 1974, anul în care urma să se sărbătorească, cu multă fală, aniversarea a 750 de ani de la prima atestare documentară a Orăştiei, într-un atelier “risipit undeva în perimetrul oraşului” despre a cărui localizare exactă nu am găsit, din păcate, alte amănunte, sculptorul Nicolae Adam dăltuia în piatră un monument dedicat Paliei. Acesta urma să reprezinte din momentul inaugurării sale un punct de referinţă pe harta turistică a oraşului. După toate probabilităţile, locul în care s-a realizat sculptura trebuie să fi fost incinta Muzeului de artă populară din localitate al cărei director era la acea dată chiar artistul.
Ce este şi ce simbolizează Palia
În urmă cu mai bine de 400 de ani, în 1582, la Orăştie, ieşea de sub tipar prima carte tipărită în limba română. Sub titlul de Palia, reformiştii protestanţi traduceau pentru întâia dată în limba română două importante părţi ale Vechiului Testament: Geneza şi Exodul. Finanţată de un nobil maghiar, cartea considerată astăzi un monument al limbii române era, fără îndoială, pusă în slujba intereselor protestante, care prinsese aripi în Transilvania acelui sfârşit de secol XVI, şi urmărea să facă prozeliţi în rândul românilor ortodocşi. Meşterii de sub teascul cărora a ieşit tipăritură au fost fiul lui Coresi, Şerban şi Marien Diacul.
Limba era foarte apropiată de cea folosită astăzi ceea ce dovedeşte faptul că procesul de formare al limbii române era deja cristalizat la acea dată. Un alt amănunt semnificativ este acela că în text apare pentru prima dată termenul de român şi nu rumân ca până atunci. Cu această Palie l-ar fi întâmpinat mitropolitul Dimitrie pe Mihai Viteazul la intrarea în Alba Iulia la 1600.
Monumentul ridicat de sculptorul Nicolae Adam, după câte ştiu eu, este unicat în România şi probabil în intreagă Europă, dat fiind faptul că este singura reprezentare de acest tip dedicată unei cărţi şi nu unei personalităţi ori eveniment important aşa cum se întâmplă cu majoritatea sculpturilor. Are o înălţime de circa 6 metri şi a fost realizat din marmură de Ruşchiţa de culoare albă. După cum se vede în imagine sculptura este împărţită în trei laturi distincte. Pe prima sunt reprezentaţi învăţaţii ce trudesc la dezvoltarea tiparului în limba română. Pe a doua apar tipografii, iar pe a treia apare simbolizată folosirea cărţii şi importanţa sa în dezvoltarea limbii şi culturii române.
Dezvelirea monumentului a avut loc în ziua de 28 septembrie 1974. Cu această ocazie s-a bătut şi o medalie pe al cărui avers apare reprodusă imaginea sculpturii iar pe margini textul “750 ani de la prima atestare documentară a Orăştiei 1224-1974”.
Cine a fost sculptorul Nicolae Adam
S-a născut la 28 februarie 1938 şi a încetat din viaţă la vârstă de 70 de ani, la 17 iulie 2008.
A absolvit Institutului Ion Andreescu din Cluj in anul 1962. Nicolae Adam este autorul a numeroase lucrări de artă, multe aflate pe teritoriul judeţului Hunedoara.
bustul lui Ovid Densuşianu din Densuş,
portretele sculpturale ale lui Coşbuc şi Decebal,
basorelieful de pe statuia ce-l reprezintă pe Decebal în picioare din Deva (1962),
bustul folcloristului Ion Pop Reteganul din Deva (1969),
monumentul lui Nicolaus Olahus (1998) din faţă Catedralei din Orăştie,
lucrarea “Semn dacic” (2007) aflată la intrarea în Orăştie dinspre Deva,
monumentul “Izvorul de aur al dacilor” reprezentînd steagul de lupta dacic şi aflat în Orăştie.
de Voicu Hetel
