Imagine din timpul lucrarilor
Cand la 27 octombrie 1938 era inaugurata la Targu Jiu, Coloana Infinita, nimeni nu se indoia de maiestria si genialitatea lui Constantin Brancusi. Era un artist recunoscut in intreaga lume, de la New York, unde se povesteste ca n-a putut sa-si expuna o lucrare pentru ca vamesii americani au crezut ca vrea sa introduca ilegal o piesa industriala, pana in Paris, unde-si avea atelierul, devenit loc de pelerinaj pentru toata lumea buna a artei avangardiste. “Coloana pomenirii fara sfarsit”, dedicata eroilor romani cazuti in Primul Razboi Mondial are rolul unui monument funerar avand un schelet interior de otel si exteriorul din fonta aramita care imita lemnul lustruit. Cu o inaltime de aproape 30 de metri, este compusa din 15 elemente[1] de forma romboidala, “margele” cum le spunea chiar Brancusi.
Ceea ce nu se stie insa, este ca era cat pe ce sa nu avem acest monument. Atunci cand Brancusi si-a prezentat disponibilitatea de a realiza un monument pentru care, merita spus, sculptorul nu a cerut nici o centima, autoritatile de la Bucuresti i-au cerut sa execute “Cocosul” in orice material ar fi dorit. Brancusi a refuzat aratand ca “Le coq galique”[2] nu are nimic in comun cu cocosul romanesc la nivel de simbol. Cocosul nostru nu poarta manta militara. Brancusi a preferat Columna Infinita ca o coloana a pomenirii celor cazuti.
Pentru cei care se intreaba de ce a ales sculptorul motivul coloanei compuse din elemente rombice cel mai probabil raspuns este acela ca Brancusi s-a inspirat din vechea arta populara romaneasca specifica mai multor judete din vestul si sudul tarii. Artistul copilarise la Hobita printre case stalpi, pridvoare si porti din lemn in care motivele rombice se intalnesc frecvent. Romburile sunt prezente si in alte elemente ale artei populare din sudul Romaniei cum ar fi tesaturile oltenesti.
O descoperire arhelogica facuta patru decenii mai tarziu, avea sa confirme faptul ca motivele folosite de Brancusi in creatia sa au o vechime de cateva mii ani si ca acestea s-au transmis din generatie in generatie, pana in zilele noastre.
O coloana infinita din sudul Romaniei mai veche de trei milenii
O descoperire arheologica aproape uitata
Un vas continand aproape 5 kilograme[3] de podoabe din aur au fost descoperite de arheologul Misu Davidescu la Hinova, in Mehedinti.
Tezaurul de la Hinova
Se intampla la 30 iulie 1980, tocmai cand lucrarile arheologice erau gata sa se incheie cand, unul dintre cele mai importante
Elemntele romboidale desenate de Misu Davidescu
tezaure ale antichitatii din tara noastra a iesit la iveala. Intr-un vas se gaseste tezaurul continand o diadema, trei bratari barbatesti si doua femeiesti, aproape 100 de piese de colier, cateva sute de margele si perle, precum si obiecte neterminate si materie prima aflata in diverse faze de lucru. Prezenta ultimelor dovedea clar ca elementele tezaurului nu proveneau dintr-un schimb, ci erau prelucrate chiar aici, la nord de Dunare cu aur din Apuseni, in urma cu mai bine de trei milenii. Faptul ca printre bijuteriile finisate s-a gasit si materie prima poate fi o dovada a faptului ca cel care ascunsese vasul cu aur, foarte similar celor folosite pentru depozitarea cenusii de incineratie, era chiar mesterul aurar.
Cea mai interesanta piesa a tezaurului de la Hinova este, in opinia mea, un colier alcatuit din 255 de margele de forma romboidala fara alt decor, aidoma elementelor care compun coloana lui Brancusi. Acestea sunt perforate in plan longitudinal si au marimi si greutati diferite, cantarind ceva mai mult de 1100 de grame. Este posibil ca piesele sa compuna nu unul, ci mai multe coliere. Materialul folosit este aurul[4], iar prelucrarea s-a facut prin ciocanire.
In ceea ce priveste vechimea tezaurului, analizele au aratat ca acesta dateaza de la sfarsitul epocii bronzului si inceputul primei epoci a fierului, mai exact secolele XIV-XII i. Hr. Tezaurul de la Hinova ramane probabil cea mai importanta descoperire arheologica de la noi, in ceea ce priveste cantitatea de metal pretios, facuta ca urmare a unor cercetari organizate si nu a purei intamplari.
Bibliografie
Silviu Achim “Povestea a noua extraordinare descoperiri arheologice” in Almanah Scanteia, 1984, pg.289-298
Sorin Buliga “Motivul Coloanei Infinite în ornamentica populară românească” in Polemika an I (IV) nr.98
Misu Davidescu “Tezaurul de la Hanova” in Magazin istoric, an XV, nr.6, iunie 1981, pg. 4-13
Petre Pandrea “Brancusi – Amintiri si exegeze”, Editura Meridiane, Bucuresti 1967
de Voicu Hetel
[1] La extremitatile interioara si superioara, coloana are doar cate o jumatate de modul despre acestea spunandu-se ca ar semnifica faptul ca Romania a intrat in razboi la jumatatea anului 1916
[2] (trad. fr. ) Cocosul galic
[3] Cifra exacta este de 4919,95 grame de aur
[4] Cercetarile au aratat ca este vorba, in cazul unor piese din tezaur, chiar despre aur pur.
