Strangerea mainilor
Atunci cand doua persoane se intalnesc isi strang mainile si isi dau binete. Sigur ca protocolul e ceva mai sofisticat. In general cel care intinde primul mana este fie persoana de sex feminin, fie personajul mai varstnic sau care ocupa un rang mai inalt in ierarhia sociala. Pare un lucru banal, dar cum, cand si de ce a aparut obiceiul acesta?
In vechime, cand se intalneau doi cunosuti, pentru a arata ca nu au ganduri necurate isi intindeau unul altuia mana dreapta. Dreapta era indeobste mana care manuia sabia, astfel ca strangerea mainii drepte devenea un simbol al prieteniei si al lipsei intentiilor rele. Treptat, formalitatea a devenit obicei si oamenii cand se intalnesc sau se despart isi strang mainile.
Salutul militar
Este cunoscut obiceiul militarilor de a duce mana la cascheta (boneta, chipiu etc) atunci cand saluta un alt camarad sau cand prezinta onorul. Obiceiul isi are originea in evul mediu occidental in intrecerile cavaleresti. In cadrul turnirurilor, cavalerii isi alegeau cate o frumusete in numele careia luptau. La sfarsitul confruntarilor, castigatorii erau premiati de organizatori. In timp ce-si primea trofeul cavalerul ducea mana la frunte, gest ce simboliza ca-si apara ochii de stralucirea orbitoare a frumusetii celei pentru care luptase. Cu timpul gestul a devenit o forma de respect si a fost preluat ca salut in regulamentele militare.
Juramantul Horatiilor (1784)
Salutul roman
Il vedem in filmele istorice sau in piesele de teatru a caror actiune se desfasoara in timpul existentei Imperiului Roman. Bratul este intins (fie paralel cu solul, fie in unghi) cu palma in jos si degetele unite. In realitate nici un istoric serios nu o sa va poata confirma ca salutul roman, in aceasta forma, a existat vreodata in lumea antica. Nu s-a pastrat pana in zilele noastre nici o scriere care sa descrie acest obicei. Mai mult, nu intalnim acest “saluto romano” nici in operele de arta lasate mostenire de romani (mozaicuri, fresce, sculpturi, basoreliefuri etc). Acest gest isi are originra inntr-o pictura a lui Jacques-Louis David din 1784 denumita Juramantul Horatiilor. Gestul a fost preluat si de alti pictori francezi pentru ca apoi sa fie adoptat de fascistii italieni si in final de nazistii germani.
de Voicu Hetel
