Carol al IX-lea – (ulei pe lemn) portret aflat in muzeul palatului Versailles si semnat de François Clouet
Avem o zi a muncii, una copilului, alta a femeii, alta împotriva fumatului s.a.m.d. Pe scurt, omul s-a chinuit să-i dea fiecărei zi din calendar o semnificaţie mai mult sau mai puţin aparte. “Ziua păcălelilor” se sărbătoreşte în multe locuri din lume, chiar dacă nu peste tot de 1 aprilie, cum se întâmplă la noi. În această zi specială, oamenii îşi fac tot soiul de farse, ziarele se întrec în a publica tot soiul de gogomănii şi toată lumea inclusiv victimele glumelor se distrează copios. Dar ca orice tradiţie, originea sa este veche şi controversată existând tot soiul de teorii legate de începuturile practicării acestui obicei al păcălelilor. Am să vă spun şi eu una dintre aceste teorii, poate nu cea adevărată, dar cu siguranţă foarte hazlie.
Pe vremea domniei lui Carol al IX-lea (1560-1574) în Franţa, acestuia i-a venit ideea de a reforma calendarul. El constatase că pe întinsul regatului său, în diferite oraşe şi ţinuturi, anul începea fie de Crăciun la Lyon, fie pe 25 martie şi în unele dioceze, chiar de Paşte. În multe locuri însă, anul se considera că începe la 1 aprilie. Carol al IX-lea a înţeles că are nevoie de o regularizare a calendarului care să fie impusă pe întreg teritoriul Franţei.
Prin decretul de la Roussillon din 9 august 1564, anul urma să debuteze odată cu ziua de 1 ianuarie. Edictul, conceput iniţial la Paris, cu un an mai devreme, conţinea 42 de articole, marea majoritate referitoare la anumite probleme ce ţineau de justiţie. Articolul 39 consfinţea această schimbarea majoră în istorie. Legea nu a intrat în vigoare decât trei ani mai târziu, în anul 1567.
Un obicei a cărui vechime se pierde în negură istoriei, era acela de a oferi cadouri în întâia zi din an. Cum începutul anului se mutase din aprilie în ianuarie, aşa s-a întâmplat şi cu obiceiul. Oamenii au continuat însă să ofere şi mici cadouri, lipsite de valoare la începutul lui aprilie. Primii păcăliţi au fost aceeia care uitau că anul începea în ianuarie şi nu în aprilie şi îşi desfăceau cadourile sperând că au primit ceva deosebit. Tot atunci a apărut şi obiceiul de a-i păcăli pe cei creduli şi de a face tot felul de urări fanteziste.
O păcăleală celebră
Obiceiul păcălelilor se încetăţenise de multă vreme în Franţa secolului al XVII-lea, astfel încât atunci când Ludovic al XIII-lea l-a întemniţat în castelul din Nancy pe ducele de Lorena nimeni nu a dat crezare veştii că acesta reuşise să evadeze tocmai de 1 aprilie. Ce s-a întâmplat de fapt? Prizonierul reuşise să o şteargă traversând înot râul Meurhe. O ţărancă asistă la scenă şi dădu fuga să anunţe garnizoana castelului. Cum însă fapta se petrecea taman de “Ziua păcălelilor”, nimeni nu a luat-o în serios.
de Voicu Hetel
