Cu siguranţă că un loc de cinste între minunile lumii l-ar fi meritat şi Marele Zid Chinezesc. Este cea mai mare structură ridicată de mâna omului, a necesitat cel mai mare număr de lucrători şi timpul de construcţie cel mai îndelungat.
1 Ce dimensiuni are Marele Zid?
Greu de spus. Depinde ce măsuri vrei să iei în calcul. Chinezii îl numeau Wànlĭ Chángchéng, adică „zidul lung de 10.000 Li“, iar un li înseamnă cam 2 km.
În anul 221 i. Hr. China are un conducător în persoană lui Qin Shihuangdi (221-210 i. Hr.), fondatorul dinastiei Qin. Acest împărat reuneşte, din 214 i. Hr., toate zidurile ridicate anterior de predecesorii săi într-unul singur menit să protejeze graniţa de nord. La zidul său lung de 2250 km au lucrat circa un milion de oameni vreme de 9 ani.(Reader’s Digest) Sunt construite multe turnuri de observaţie şi sisteme de iluminare care permiteau alertarea capitalei în cazul unui atac. Construcţia zidului a continuat însă veme de aproape două milenii. În timpul dinastiei Ming (1348-1644) zidul ajunge la forma sa actuală. După ultimele măsurători bazate pe tehnologia cu raze infraroşii, zidul construit în timpul dinastiei Ming avea, la începutul secolului XXI, 8851,8 km. Ultimele cifre oficiale au fost publicate în 2009. Se presupune că înafara de fortificaţiile scoase la lumină, ar mai fi existat alte 35.000 de mile de ziduri pierdute ca umare a acţiunii timpului ori nedescoperite.
2. Când şi de ce se construiesc primele ziduri?
Greu de spus. Datele se bat de multe ori cap în cap iar fragmente ale Zidului încă ies la iveală. Ideea de zid este atât de adânc înrădăcinată în mentalul chinezesc încât caracterul din alfabet care desemnează cuvântul zid este acelaşi cu acela care desemnează cuvântul oraş.
Marele Zid este de fapt compus din numeroase ziduri, multe dintre ele paralele. Actualul teritoriu al Chinei era divizat în mai multe formaţiuni statale rivale. Primele ziduri apar în secolul VII I. Hr. când în statul Chu este construit un sistem defensiv denumit “Zidul Pătrat”. Încet, între secolele VI-IV, exemplul lor este preluat şi de alte mici formaţiuni statale. Unii conducători au început să înalte ziduri de mari dimensiuni pentru a-şi proteja teritoriile de invazia popoarelor nomade din nord. Aceste populaţii pe care istoriografia chineză îi consemnează sub numele de Xiong-nu, sunt de fapt hunii. Zidurile sunt în primul rand o barieră între barbari şi lumea civilizată.
Totodată aceşti prinţi se războiau şi între ei, motiv pentru care numeroase ziduri fuseseră ridicate şi în interiorul ţării. În timp, aceste teritorii se vor contopi formând 7 regate ce vor sta la baza statului chinez de mai târziu. Istoria Marelui Zid începe pe la jumătatea secolului al III-lea i. Hr. Statul Qin va deveni cel mai puternic dintre cele 7 cuceridu-le. Primul conducător al Chinei va fi Qin Shihuangdi.
3. Qin Shihuangdi constructorul Marelui Zid?
Da. El uneşte între ele mai multe ziduri şi metereze deja existente din secolele anterioare realizând Marele Zid.Qin Shihuangdi este primul împărat chinez şi fondatorul dinastiei Qin care a dat numele ţării, China. Influenţa sa asupra istoriei chineze se simte până în zilele noastre. A scris legi, a găsit metode de cântărit şi măsurat a unificat scrierea, moneda şi a construit şosele. De numele acestui prim mare împărat chinez se leagă şi una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din toate timpurile: mormântul împăratului Qin şi războinicii săi de teracotă. În 1974 este descoperită accidental într-un mare tumul funerar situat la Xi’an o armata de 10 000 de soldaţi din ceramică în mărime naturală.
A fondat de asemenea un sistem administrativ bine pus la punct ce a supravieţuit până în secolul XX. A făcut şi lucruri mai puţin strălucite. Se pare că nu i-a prea plăcut şcoală din moment ce a ars de vii câteva sute de învăţaţi. În timpul domniei sale sunt arse toate istoriile celorlalţi împăraţi, iar confucianismul are mult de suferit motiv pentru care, în istorie, Qin Shihuangdi va rămâne cu imaginea unui tiran.
4. Secretul Marelui Zid
Nici o cetate nu este de necucerit, nici un zid nu este de netrecut. Şi atunci, de ce au trudit chinezii vreme de mai bine de două milenii la o construcţie ce se întinde pe o distanţă de mii de kilometri? Un atac puternic şi concentrat într-un punct oarecare avea destule şanse de succes. Cred că zidul avea mai degrabă rolul de a descuraja o posibilă năvălire, de a arăta barbarului fie că vorbim de huni, mongoli ori manciurieni, că se găseşte în faţa unui teritoriu bine organizat şi apărat şi că odată intrat îşi asumă un mare risc. Marele Zid care pe lângă rolul defensiv îl îndeplineşte şi pe acela de drum este şi un far. Nimeni nu poate intră în împărăţie pe ascuns. Din cele peste 40.000 de turnuri de apărare şi semnalizare soldaţii trimit mesaje luminoase noaptea sau semnale de fum ziua în cazul unui pericol. Turnurile de semnalizare construite pe vârful dealurilor erau platforme sau turnuri înalte. De aici folosindu-se mijloacele menţionate mai sus sau ridicarea steagurilor, focurile de armă ori baterea clopotelor se dădea alarmă. Mesajul era transmis de la un turn la altul şi în scurt timp ajungea în Capitală. Armata se mobiliza imediat şi punctul atacat putea fi uşor aparat.
5. Marele Zid este singură construcţie de pe Terra vizibilă de pe Lună?
Fals. În ciuda a ceea ce se crede, cu toate că Marele Zid este cea mai mare construcţie realizată de om, aceasta nu este vizibilă de pe Lună. În realitate, zidul este vizibil din spaţiu de la o altitudine de circa 2000 km. Primul care a afirmat acest lucru a fost un anticar britanic pe nume William Stuckeley în anul 1754. Afirmaţia avea să fie reluată în 1895 de jurnalistul Henry Norman. Prin anii 50 mitul luase amploare şi toată lumea a rămas de atunci ferm convinsă că Marele Zid se vede de pe Lună. Degeaba au declarat membrii misiunilor spaţiale care au aselenizat de-a lungul timpului că totul e o aiureală. Cine să-i asculte? Ca fapt divers trebuie spus că majoritatea americanilor cred de pildă că Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Lună este înrudit cu Louis Armstrong, celebrul interpret de jazz.
6. Marele Zid s-a păstrat până în zilele noastre?
Nici pomeneală.
În realitate, doar o mică porţiune a zidului a fost restaurată în afara Beijingului. Cea mai mare parte a sa, situată în nordul Chinei, este în ruină unele părţi dispărând aproape complet. Se estimează că până la sfârşitul celui de-al treilea deceniu al secolului al XXI-lea, aproximativ 60 km din zidul aflat în regiunea Gansu vor dispărea definitiv din cauza eroziunii generate de furtunile de nisip. De vină sunt şi localnicii care mai nou smulg bucăţi din el pentru a le vinde drept suvenir. Segmente asemănătoare unei fortăreţe care făcea parte din zid, situate în apropiere de Beijing, dispar cu repeziciune.
7. Marele Zid – o construcţie trainică din roci şi cărămizi arse?
Parţial da. De cele mai multe ori însă, chinezii erau obligaţi să construiască folosind materiale aflate la faţa locului ori în apropiere. Unele ziduri au fost realizate din pământ printr-o tehnică rudimentară. Parapeţi din lemn erau montaţi în paralel iar între ei se punea pământ, se turna apă din belşug şi se bătătorea cu picioarele. Se obţinea în acest fel un amestec cleios care odată uscat de soare devenea extrem de rezistent. O tehnică oarecum familiară nouă este cea folosită în timpul dinastiei Han. Se folosesc nuiele, nisip compresat, pietriş şi bălegar. Abia mai târziu se va trece la generalizarea construirii cu piatră.
Epoca de aur a zidului o înregistrăm în timpul dinastiei Ming. Din această perioada datează porţiunile de zid care s-au păstrat cel mai bine. Atunci au loc ample acţiuni de consolidare îmbunătăţire şi extindere a fortificaţiilor. Zidul are temelie de piatră şi este întărit cu piatră, pământ şi calcar. Mortarul folosit este un amestec de amidon de orez cu calcar. Zidul e gros 7,6 m la bază şi 6 m la vârf iar înălţimea era de 9 m. Tot atunci se construiesc şi cele mai multe turnuri înalte de 12-13 m.
8. Un mit al Meşterului Manole la chinezi?
Oricât ar părea de ciudat, se pare că şi chinezii au un meşter Manole al lor. Există o legendă conform căreia la ridicarea zidului muncitorii nu aveau deloc spor. Tot ce ridicau ziua se prăbuşea noaptea. Legenda spune că un învăţat i-ar fi spus lui Qin Shihuangdi că singura soluţie ar fi sacrificarea a 10.000 de oameni bolnăvicioşi pentru a îmbuna divinitatea. Împăratul însă a găsit un om al cărui nume se poate traduce prin Palid sau Bolnăvicios şi a decis să-l sacrifice doar pe acesta. Omul, de voie de nevoie s-a trezit zidit de viu.
Un sâmbure de adevăr pare să fi existat totuşi. La ridicarea zidului au pierit în diverse accidente o mulţime de oameni. Printre chinezi exista credinţa că spiritele acestora vor rămâne să vegheze şi să sperie inamicii dacă erau îngropaţi printre ziduri.
9. Marele Zid – un mare eşec?
Marele Zid construit pentru a menţine China ferită de invaziile nedorite ale nomazilor a eşuat în misiunea sa în repetate rânduri. A reuşit însă de multe ori să descurajeze alte posibile atacuri. În timpul dinastiei Han de pildă, sătui să tot atace Zidul, barbarii şi-au schimbat direcţia de atac, au cucerit centrul Asiei şi estul Europei. Şi uite aşa s-au trezit romanii cu Atilla la porţile Cetăţii Eterne. Dar asta e deja altă poveste.
Rând pe rând jurchenii care au pus bazele dinastiei Jin, mongolii care au fondat dinastia Yuan şi manciurienii cu dinastia Qing au trecut fără probleme de uriaşa construcţie, ceea ce arată imposibilitatea apărării unui teritoriu atât de vast cu un simplu zid, oricât de înalt şi de gros ar fi acesta. Dinastia Qing dealtfel, nici nu a mai insistat în a mai repara şi îmbunătăţi meterezele. Pentru manciurieni era evident faptul că Marele Zid nu-şi mai avea rostul în condiţiile apariţiei şi perfecţionării tehnicilor de asediu şi al armelor de foc. Puterile occidentale şi mai apoi japonezii nici nu au mai avut nevoie să forţeze trecere peste zid ei venind dinspre regiunile de coasta.
10. Ce rol mai are astăzi Marele Zid?
Este în primul rând o mare afacere turistică. Anual este vizitat de milioane de turişti din întreaga lume. A intrat sub protecţie guvernamentală în 1952 iar din 1987, Marele Zid a fost inclus de UNESCO pe lista Patrimoniului Cultural Mondial.
Se estimează că de când autorităţile comuniste i-au sesizat importanţa, circa un milion de soldaţi chinezi au efectuat stagiul militar ca gărzi ale Zidului.
Există un maraton care se desfăşoară de-a lungul Zidului în care concurenţii trebuie să urce şi 3700 de trepte.
Traseul lung şi sinuos al zidului, despre care chinezii spun că aduce cu forma unui dragon, a fost străbătut în totalitate de trei ori de către scriitoarea româncă Julia Maria Cristea. Este singura noastră compatrioată care se poate lăuda cu o asemenea performanţă.
Bibliografie
Kesz Barnabasz, Minunile lumii, Content Media, Bucureşti, 2011, pag. 40-43
coord. Câmpeanu I., Cronică ilustrată a omenirii – Roma şi elenismul, Editura Litera, Bucureşti, 2011, vol 3,
coord. Câmpeanu I., Marinescu C., Enciclopedia Universală Britannica, Editura Litera, Bucureşti, 2010, vol 10, Marele Zid, pag. 57-61
Damian Harper, Naţional Geographic Traveler China, Biblioteca Adevărul, pag. 86-89
Reader’s Digest, Cheia cunoaşterii, Lumea antică, Reader’s Digest, Bucureşti, 2007, pag. 68
Andreea Tesleanu, 7 minuni, mistere – mică enciclopedie despre minunile lumii, Decesfera Media, 2009, pag. 56-60
de Voicu Hetel
